GÂNDURILE BUNE SE CULTIVĂ, GÂNDURILE RELE SE ALUNGĂ. † „Un gând curat, bun, are putere mai mare decât privegherile și postirile.” Părinții duhovnicești ne învață că războiul cel mai mare nu este cel cu trupul, ci cu gândurile. Patimile sunt adânc înrădăcinate în noi, dar gândul evlavios le poate înfrunta și chiar opri lucrarea lor. Când omul cultivă în inima sa gânduri bune și se deprinde cu ele, patimile se sting ca niște scântei fără aer. Așa cum razele laser pot opri rachetele la baza lor, tot astfel gândurile bune paralizează gândurile rele înainte de a prinde rădăcină. De aceea, să ne silim să plantăm gânduri bune înainte ca vrăjmașul să semene gândurile lui în sufletul nostru. Atunci inima se va face grădină de flori , iar rugăciunea noastră va fi însoțită de mireasma Duhului Sfânt. „Temelia este gândul cel bun. El îl ridică pe om, îl schimbă, îl luminează.” Cine păstrează gânduri rele, chiar și pentru puțin timp, pierde rodul ostenelilor sale...
Mare este numele Sfintei Treimi !