Treceți la conținutul principal

Recunoștința – mantia care ne hrănește viața

 Recunoștința ca o mantie – lecția lui Rumi

十 

 Recunoștința – mantia care ne hrănește viața

Recunoștința nu este doar o reacție la momentele fericite, ci un mod de a trăi și de a privi lumea.
   Există un citat frumos al lui Rumi care spune: „Poartă recunoștința ca pe o mantie, și ea va hrăni fiecare colț al vieții tale.”
Îmi place imaginea aceasta – recunoștința ca o haină pe care o purtăm mereu, nu doar ca pe un accesoriu ocazional.

   Prea des tratăm recunoștința ca pe un oaspete de onoare, invitat doar atunci când viața ne aduce ceva bun: un gest frumos, o reușită, un moment de bucurie. Uităm însă că adevărata recunoștință nu este un răspuns la fericire, ci un mod de a trăi, un fel de a privi lumea.

   Am descoperit că unele dintre cele mai profunde momente de recunoștință nu au venit din sărbători sau victorii, ci din clipe simple: un răsuflu adânc după o zi grea, liniștea serii după zbucium, sau un mic semn de bine care răzbate prin încercări. Uneori, recunoștința nu a fost bucurie, ci un colac de salvare. M-a ajutat să nu mă pierd cu totul în valurile greutăților și să rămân ancorat în darurile mici, dar reale, care existau încă.

   Recunoștința nu șterge durerea și nu repară instantaneu ceea ce e frânt. Însă ea schimbă privirea. Mută atenția de la ceea ce lipsește la ceea ce există deja. În acea schimbare, inima se liniștește, iar viața capătă mai multă plenitudine și sens.

   Cred că asta a vrut să transmită Rumi. Să „porți recunoștința ca pe o mantie” înseamnă să o iei cu tine peste tot – în bucurii, dar și în încercări. Ea nu schimbă circumstanțele, dar ne schimbă pe noi. Ne ajută să vedem binele ascuns, să ne lăsăm purtați de el și să găsim pacea chiar și atunci când drumul e greu.

Cu fiecare pas, recunoștința hrănește viața întreagă cu mulțumire, pace și o bucurie care nu depinde de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, ci izvorăște din ceea ce alegem să purtăm înlăuntrul nostru.

Părintele Ioan Bădiliță 

 Să porți recunoștința ca pe o haină a sufletului

   Recunoștința nu este doar o reacție la momentele fericite, ci un mod de a trăi și de a privi lumea. Ea nu șterge provocările, dar schimbă felul în care le vedem, mutând atenția de la lipsuri la darurile deja existente. Purtați ca pe o mantie, duhul recunoștinței aduce liniște, putere și bucurie chiar și în mijlocul greutăților.

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

„Rugăciunile, gândurile și ideile tale ne inspiră! Lăsați un comentariu.”

Postări populare de pe acest blog

Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Hramul Bisericii din Schei, Câmpulung Muscel

   Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea Maicii Domnului în Biserică, o zi de mare însemnătate spirituală. Biserica din Schei, Câmpulung Muscel, și-a cinstit ocrotitoarea prin slujbe speciale și rugăciuni, reunind credincioșii într-o atmosferă de bucurie și comuniune. Sărbătoarea reamintește importanța dăruirii lui Dumnezeu și a mijlocirii Maicii Domnului în viața noastră. †   Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Hramul Bisericii din Schei, Câmpulung Muscel    Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși de pretutindeni prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică , o sărbătoare ce reamintește de dăruirea Preasfintei Fecioare Maria la Templul din Ierusalim , moment ce marchează începutul vieții sale în slujirea lui Dumnezeu.    An de an, această zi devine prilej de bucurie și rugăciune în multe lăcașuri de cult din țară, care își cinstesc ocrotitoarea, printre ele numărându-se și Biserica din Schei din municipiul Câmpulung Muscel. O...
Trimiteți un comentariu
Citeste tot articolul »»»

Cândești de Muscel, satul binecuvântat al Patriarhului Iustin Moisescu

    Un fiu al Muscelului care a luminat Biserica: Patriarhul Iustin Moisescu †     Cândești de Muscel – Satul Patriarhului Iustin Moisescu    Într-un colț binecuvântat al Muscelului, la poalele dealurilor argeșene, se află satul Cândești — locul care a dat lumii unul dintre cei mai mari păstori ai Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhul Iustin Moisescu. Un vis pentru satul Cândești    Astăzi, părintele paroh Andrei Poștu poartă în suflet dorința de a închina un mic muzeu memoriei celui mai renumit fiu al satului. În biserica din Cândești se va așeza, spre pomenire și cinstire, o lucrare dedicată patriarhului care a luminat Biserica românească în vremuri grele. Acest demers este și împlinirea voii Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, care a dăruit credincioșilor musceleni o carte de suflet: „Cândești de Muscel. Satul Patriarhului Iustin Moisescu” — o lucrare ziditoare, așezată la temelia credințe...
Un comentariu
Citeste tot articolul »»»

Nektaria Karantzi: Vocea de Aur a Muzicii Bizantine

   Nektaria Karantzi: O Voce a Muzicii Bizantine cu Răsunet Internațional †    Nektaria Karantzi: O Viață Dedicată Muzicii Bizantine și Sacre    Nektaria Karantzi , originară din Atena, Grecia, reprezintă o figură emblematică a muzicii bizantine și sacre. Cu o voce de o profunzime spirituală rar întâlnită, Nektaria este recunoscută la nivel internațional ca una dintre cele mai importante interprete din acest domeniu. Activitatea sa, atât pe scenă, cât și în studio, este dedicată integral cântului bizantin, perpetuând tradiții muzicale vechi și sacre care traversează granițele culturale și lingvistice. O Viață Dedicată Muzicii Bizantine    Nektaria Karantzi a început să-și contureze drumul în muzica bizantină la o vârstă fragedă. La doar 9 ani, era deja implicată în activități corale, iar la 14 ani și-a lansat prima înregistrare. De-a lungul timpului, vocea sa a devenit o punte între tradiția muzicală grecească și audiențele internaționale. Un epi...
Trimiteți un comentariu
Citeste tot articolul »»»