Rugăciune Pentru Toți

   De ce spunem Paști și nu Paște? Argumentul Manuscriselor Vechi †    Paști vs. Paște: Călătoria unui Plural în Tradiția Românească 📜 PAȘTE SAU PAȘTI? – Argumentul Tradiției De la primele evanghelii românești tipărite și până astăzi, întâlnim două forme ale numelui sărbătorii de Înviere: Paști și Paște . Care e mai „corectă”? Să vedem ce ne spun manuscrisele vechi și cărțile de cult – adevăratele depozitare ale limbii liturgice autentice. Origini și prime atestări Sec. XVI Evangheliarul slavo-român (1551–1553), la Matei 26:2: forma Paști apare în manuscris. Toate textele românești ale secolului al XVI‑lea folosesc fără excepție pluralul Paști : „Paștile noastre” (Codicele Bratul, Pravila coresiană), „Evanghelia Paștilor” (Cazania coresiană, 1581). Sec. XVII Paști rămâne forma dominantă, dar începe să apară și varianta Paște (întotdeauna tratată ca plural). Exemple mixte: Codicele Sturdzan : „Paști” Codicele Todoresc...

   Calea Crucii: Chemarea Discipoliei în Marcu 8:34-38    Într-o eră în care tentațiile materialiste și compromisurile morale sunt la tot pasul, mesajul lui Hristos devine o ancoră de speranță și o sursă de inspirație. †    Chemarea Divină: Să-ți Ieși Crucea și Să-L Urmezi pe Hristos     În Evanghelia după Marcu, capitolul 8, versetele 34-38, întâlnim un îndemn profund și încurajator din partea lui Hristos:  Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.   Acest pasaj nu este doar o chemare la o decizie instantanee, ci o invitație la o transformare totală a ființei – una care presupune renunțarea la sine pentru a găsi adevărata viață în slava DOMULUI. Renunțarea la Sine și Costul Discipoliei    Hristos ne provoacă să ne desprindem de propria noastră voință, de ambițiile personale și de tot ceea ce ne poate îndepărta de drumul către Mântuire. A purta crucea nu înseamnă doar a îndu...

   Într-o lume care respinge adevărul Evangheliei și privește credința cu ostilitate, suntem chemați să mărturisim pe Hristos cu curaj și statornicie. Aceasta nu este o cale ușoară, dar este singura care duce la mântuire. Să nu ne rușinăm de crucea noastră, ci să rămânem lumină în întunericul acestei vremi! †    Mărturisirea credinței într-o lume ostilă      Trăim într-o epocă în care adevărul Evangheliei este tot mai des considerat o nebunie, iar creștinismul este privit cu dispreț sau chiar rușine. Lumea de astăzi, dominată de relativism și autosuficiență, ne sugerează că mărturisirea lui Hristos este un act demodat, nepotrivit sau chiar inacceptabil. În acest context, credința devine o țintă a ironiilor, sfințenia este blasfemiată, iar mărturisitorii lui Hristos sunt expuși batjocurii.    Însă, aceasta nu este o realitate nouă. Încă din vremea apostolilor, Evanghelia a fost întâmpinată cu împotrivire, iar cei ce o purtau au avut de suferit...