România – Țara Crucii și a lui Dumnezeu
În această postare, ne amintim de Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, și de binecuvântările divine asupra neamului românesc. Prin două pilde pline de simbolism – Crucea care unește și „Țara lui Dumnezeu” – descoperim legătura profundă dintre credință, identitate națională și grija lui Dumnezeu pentru poporul român. 🙏✨
†
Două pilde pline de simbolism
„Crucea care unește” și „Țara lui Dumnezeu”
1. Crucea Sfântului Andrei și neamul românesc
Se spune că un neam binecuvântat, neamul românesc, prigonit și încercat, trebuia să traverseze munții Carpați pentru a-și salva viața și credința. Drumul era anevoios, iar oamenii - tineri, bătrâni, copii, mame și bunici - mergeau cu nădejde în Dumnezeu, dar cu inimile grele din cauza încercărilor.
Pe drum, li s-a arătat un străin purtând pe umeri o cruce grea, în formă de „X”. În ciuda vremii aspre, străinul îi îmbărbăta cu vorbele sale pline de credință:
Sus să aveți inimile! Nu ne lasă Dumnezeu!
Când au ajuns la o prăpastie adâncă, unde mulți s-au oprit înfricoșați și deznădăjduiți, străinul a venit în ajutor. Cu rugăciuni către cer, a așezat crucea pe marginea hăului, transformând-o într-un pod trainic peste moarte. Pe măsură ce poporul trecea, fiecare era binecuvântat și botezat în numele Sfintei Treimi.
Când l-au întrebat cine este, străinul le-a răspuns:
Sunt Andrei, Apostolul Domnului Hristos, trimis să vă trec peste prăpastia păcatului și a morții, să vă arăt patria voastră de aici, România, și pe cea de dincolo, Împărăția lui Dumnezeu.
De atunci, neamul românesc și-a purtat credința prin veacuri, însoțit de rugăciunile Sfântului Apostol Andrei.
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!
Sfinte Apostole Andrei, roagă-te pentru noi, păcătoșii!
2. Țara lui Dumnezeu
Se spune că, la începuturile lumii, Dumnezeu a împărțit pământul între neamuri. Fiecare a primit câte o țară, dar la final, la poarta Cerului, a venit un pastor împreună cu familia și neamul său. Pastorul, cu umilință, a spus:
Doamne, noi suntem români. Am întârziat, dar dorim un loc unde să ne odihnim sufletele.
Dumnezeu l-a privit îndelung, iar Sfântul Petru i-a spus:
Doamne, nu mai este loc pe Pământ, toate țările au fost dăruite.
Atunci Dumnezeu a zâmbit și a răspuns:
Românilor le-am păstrat un loc special, țara pe care am rânduit-o să fie a Mea.
Așa a primit neamul românesc o țară ca o grădină din Rai, ocrotită de Maica Domnului, cu munți și câmpii, ape limpezi și cer senin. România a devenit Țara lui Dumnezeu, binecuvântată dintr-un începuturi.
La mulți ani, România!
La mulți ani, dragi români!
Să ne purtăm credința cu bucurie și să nu uităm că suntem creștini din fașă. 🙏
Îndemnul Sfântului Calinic - Rugăciune pentru Neam și Țară
Comentarii
Trimiteți un comentariu
„Rugăciunile, gândurile și ideile tale ne inspiră! Lăsați un comentariu.”