Coloana Despicată: Miracolul Sfintei Lumi – Între Istorie și Credință
†
În fiecare an, în Sâmbăta Mare, un eveniment cu puternică încărcătură spirituală și istorică aduce credincioșii ortodocși mai aproape de misterul Învierii. Venirea Sfintei Lumi pe Mormântul Domnului nu este doar un moment de reculegere, ci și o mărturie vie a credinței apostolice care, de-a lungul secolelor, a rămas intactă prin miracole și semne divine.
Context Istoric și Spiritualitate
Sfânta Lumină, aprinsă doar în cadrul tradiției ortodoxe, simbolizează nu doar victoria vieții asupra morții, ci și puritatea credinței străvechi. În Sâmbăta Paștilor, când patriarhul pășește în Sfântul Mormânt fără nicio sursă de lumină, un miracol se înfiripă: din întunericul sacru al mormântului, lumina coboară ca un fulger, amintind de apariția strălucitoare a îngerului din Matei 28:3.
Minunea din 1579 – O Poveste de Credință și Speranță
În anul 1579, o întâmplare de neuitat a marcat inima credincioșilor. La acea vreme, din cauza unei interdicții impuse de stăpânitorii turci – determinați să îi excludă pe patriarh și pe credincioșii ortodocși de la ceremonia primirii Sfintei Lumi, în favoarea slujirii armenilor – Patriarhul Sofronie al IV-lea, la începutul patriarhatului său, se afla într-o situație dificilă. Neputând intra în Biserica Învierii pentru a primi minunea, el a ales să se roage neîncetat lângă o coloană situată în stânga ușii de intrare.
După apusul soarelui, se petrecea ceva neașteptat: coloana, înaltă de aproximativ 1,20 metri, se despică, iar din interiorul ei izvorăște Sfânta Lumină. Această minune nu a fost doar o simplă manifestare de lumină, ci un simbol clar al puterii divine care îmbrățișează întreaga comunitate ortodoxă, întărind credința și speranța chiar și în cele mai dificile momente.
Marturii Vechi și Noi
Cel mai vechi document care menționează această minune este Codicele Monacensis Graec. 346, un manuscris păstrat cu sfințenie în Biblioteca din München. Scris de ieromonahul cretan Acachie în 1634, acesta este o copie a lucrării vechi a ieromonahului Anania, redactată inițial în 1608 și editată în 1890 de Papadopulos-Kerameus în Sankt Petersburg.
Ieromonahul Anania descrie evenimentul astfel:
În afara Sfintei Uși, în partea de apus, sunt trei coloane de marmură. Și din coloana din mijloc se spune că a ieșit Sfânta Lumină... Patriarhul stătea pe tronul Sfintei Elena aproape de o coloană, iar atunci, din acea coloană, lumina a urcat însoțind patriarhul, aprinzând astfel lumânările și, ulterior, întregul popor.
Această mărturie veche se împletește armonios cu relatările contemporane. Părintele Constantin Galeriu, de exemplu, vorbește cu emoție despre așteptarea divină și apariția fulgerului de lumină, văzând în acest eveniment nu doar o simplă întâmplare, ci o dovadă vie a Ortodoxiei ca mărturisire a adevărului mântuitor.
De asemenea, mărturia Patriarhului Ierusalimului Diodor I (1981-2000) aduce un plus de profunzime spirituală. În timp ce se ruga în fața locului unde Hristos a înviat, el descrie cum din piatra mormântului se revarsă o lumină cu tentă albastră, ce se schimbă în nuanțe subtile, o lumină diferită de focul obișnuit al lumânărilor, care nu doar încălzește, ci și inspiră.
O Abordare Științifică a Minunii
Interesul pentru acest fenomen nu se limitează la sfera spirituală. Profesorul Gheorghios A. Papadopulos de la Universitatea din Atena, expert în mecanica ruperilor materialelor, a propus că despicarea coloanei a putut fi cauzată de o descărcare electrică combinată cu o undă seismică care a acționat dinspre pământ. Această explicație științifică, deși impresionantă, nu reușește să explice pe deplin profunzimea spirituală a evenimentului, rămânând astfel un mister care întărește credința în miracolele divine.
O Lumină Care Unește
Coloana despicată de Sfânta Lumină reprezintă mult mai mult decât o simplă manifestare naturală sau o coincidență explicabilă prin știință. Ea este o emblemă a rezistenței credinței ortodoxe și o mărturie vie a puterii divine care a străbătut secole de istorie și persecuții. Fiecare apariție a acestei lumini minunate reamintește credincioșilor de miracolul Învierii și îi îndeamnă să trăiască cu credință autentică, sărind peste obstacolele și încercările timpului.
În lumea agitată de astăzi, unde tehnologia și raționalismul par să domine, minunea Sfintei Lumi rămâne o ancoră spirituală, un simbol al speranței și al renașterii sufletești. Este un apel la redescoperirea valorilor spirituale și la păstrarea unei legături autentice cu tradițiile care au dăinuit de-a lungul veacurilor.
Fie ca Sfânta Lumină să ne călăuzească pașii, să ne încălzească inimile și să ne reamintească că, indiferent de vremuri, miracolele – fie ele interpretate prin credință sau știință – rămân o parte inseparabilă a identității noastre spirituale.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
„Rugăciunile, gândurile și ideile tale ne inspiră! Lăsați un comentariu.”