Rugăciune Pentru Toți

   De ce sfinții sunt persecutați? Războiul luminii cu întunericul †    De ce cei sfinți și plini de iubire sunt persecutați?      Într-o lume dominată de întuneric și minciună, cei care trăiesc după învățăturile Mântuitorului Iisus Hristos devin, din păcate, ținte pentru forțele răului. Oamenii sfinți, buni, milostivi și plini de iubire sunt adesea cei mai persecutați, urâți, bătuți și omorâți, deoarece strălucesc prin adevărul și lumina care îi separă de natura coruptă a lumii căzute. Acest fenomen nu este o întâmplare, ci o realitate prevestită și explicată în Scripturi. Ochemarea la Adevăr și Lumina lui Hristos    Fiecare om care își alege calea dreptății se aseamănă în esență cu Mântuitorul, iar diavolul și slugile sale nu pot suporta această asemănare. În lumea întunericului, unde domină mânia, invidia și ura, orice manifestare de iubire și milostenie reprezintă o amenințare directă. Așa cum ne amintește și Sfântul Ioan:  ...

   Iată securea stă la rădăcina pomilor †    Securea la rădăcina pomilor: Chemarea la pocăință    Cuvintele rostite de Sfântul Ioan Botezătorul în Evanghelia după Matei (3, 10) sunt o chemare la trezvie, o avertizare clară şi profundă: „ Iată securea stă la rădăcina pomilor şi tot pomul care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc. ” Această imagine puternică şi simbolică ne invită să reflectăm asupra vieţii noastre spirituale, asupra roadei pe care o aducem în faţa lui Dumnezeu şi a aproapelui nostru. Ce simbolizează securea?    Securea este un simbol al judecăţii divine. Ea nu este doar un instrument al distrugerii, ci şi o unealtă care dezvăluie adevărul despre pomul pe care îl reprezintă fiecare dintre noi. Fiecare om este un pom plantat în grădina lui Dumnezeu, chemat să aducă roade bune: faptele iubirii, credinţa vie şi nădejdea statornică.    Când securea este pusă la rădăcină, este un semnal de avertizare. Rădăcina est...

   Astăzi, vă aducem o poveste minunată, scrisă de Eliana Popa, despre puterea pocăinței, mila lui Dumnezeu și felul tainic în care El ne cheamă la îndreptare. †    Pustnicul, tâlharii și rămurica iertării   ÎN PEȘTERA CU FOCU-N VATRĂ de Eliana Popa  Trăia odată-ntr-o pădure, un pustnic tare cuvios, Se nevoia în rugăciune și mult îl îndrăgea Hristos, Și a primit un mare dar( dorit de orice muritor) Adeseori să i se-arate, chiar îngerul său păzitor! Stăteau de vorbă față-n față, ca doi prieteni minunați, Un înger lângă un sihastru, cu dragostea de sus, legați! Dar într-o zi, în care moșul porni să caute bureți, Văzu în fața lui o ceată, cu câțiva vajnici călăreți. Și după ei, legat în lanțuri, mergea un hoț ce-a tâlhărit, Târât spre locul de pedeapsă, fiind la moarte osândit. Îşi zise cuviosu-n barbă, oftând, aceste cuvințele: ,, - Aşa! Așa! Să-şi ia pedeapsa pentru purtările lui rele! " Şi începând din ziua aceea, când pe tâlhar l-a judecat, Prietenul său, ...

   Psalmul 18 din Psaltirea Proorocului David este o celebrare a măreției și puterii divine, evidențiind modul în care natura și cerurile proclamă gloria lui Dumnezeu. Versurile psalmului subliniază conexiunea profundă între Creator și creație, ilustrând cum fiecare zi și noapte aduc o mărturie a înțelepciunii divine. Legea Domnului este descrisă ca fiind perfectă și pură, oferind călăuzire și iluminare celor care o urmează. Psalmul abordează teme de moralitate, recunoștință și protecție, invocând ajutorul divin în fața provocărilor. Printr-o expresie sinceră a credinței, David își afirmă dorința de a rămâne curat și de a fi plăcut lui Dumnezeu, evidențiind astfel profunditatea relației omului cu divinitatea. † 1. Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria. 2. Ziua zilei spune cuvant si noaptea noptii vesteste stiinta. 3. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale caror glasuri sa nu se auda. 4. In tot pamantul a iesit vestirea lor si la marginile lumi...

   Psalmul 25 , scris de Proorocul David , este o profundă rugăciune de căutare a judecății divine și a curățirii sufletești. David se adresează lui Dumnezeu, cerându-i să-l cerceteze și să-l examineze, subliniind nerăutatea sa și credința neclintită în divinitate. Psalmul evidențiază angajamentul față de adevăr și neprihănire, precum și respingerea asocierii cu cei răi. Cu o inimă plină de dorința de a auzi laudele divine și de a se bucura de prezența lui Dumnezeu, David își exprimă nevoia de izbăvire și protecție, pledând pentru o viață trăită în dreptate și bunăvoință. Această lucrare este o reflecție asupra credinței, umilinței și dorinței de apropiere de sacralitatea divină. † 1. Judecă-mă, Doamne, că eu întru nerăutate am umblat şi în Domnul nădăjduind, nu voi slăbi. 2. Cercetează-mă, Doamne, şi mă cearcă; aprinde rărunchii şi inima mea. 3. Că mila Ta este înaintea ochilor mei şi bine mi-a plăcut adevărul Tău. 4. Nu am şezut în adunarea deşertăciunii şi cu călcătorii de ...

   Psalmul 74 din Psaltirea Proorocului David este un imn de laudă și încredere în dreptatea divină. Psalmistul Îl slăvește pe Dumnezeu pentru puterea Sa, recunoscând că El este Judecătorul suprem, care aduce echilibru și ordine într-o lume marcată de nedreptate și tulburare. Acest psalm transmite mesajul că nici o putere pământească nu poate aduce ajutorul adevărat, ci numai Dumnezeu, care îi smerește pe cei mândri și înalță pe cei drepți. Imaginea paharului Domnului, din care păcătoșii vor bea, simbolizează judecata divină, iar psalmistul își exprimă bucuria și speranța în biruința dreptății lui Dumnezeu. † 1. Lăuda-Te-vom pe Tine, Dumnezeule, lăuda-Te-vom şi vom chema numele Tău. 2. Voi spune toate minunile Tale. «Când va fi vremea, zice Domnul, cu dreptate voi judeca. 3. Cutremuratu-s-a pământul şi toţi cei ce locuiesc pe el; Eu am întărit stâlpii lui». 4. Şi am zis celor fără de lege: «Nu faceţi fărădelege!», şi păcătoşilor: «Nu înălţaţi fruntea! 5. Nu ridicaţi la înălţim...

   Psalmul 81 din Psaltirea Proorocului David este un apel la dreptatea divină și la corectitudinea judecății omenești. Dumnezeu este prezentat ca stând în adunarea cerească, evaluând judecătorii care acționează nedrept și favorizează păcătoșii. Psalmul subliniază nevoia de a apăra pe cei săraci, orfani și asupriți, cerându-le judecătorilor să acționeze cu dreptate. Versetele amintesc și despre condiția umană fragilă, contrastând-o cu demnitatea celor chemați să fie " fiii lui Dumnezeu ". Psalmul se încheie cu o rugăminte către Dumnezeu de a prelua judecata întregului pământ, căci toate neamurile îi aparțin Lui. † 1. Dumnezeu a stat în dumnezeiască adunare şi în mijlocul dumnezeilor va judeca. 2. Până când veţi judeca cu nedreptate şi la feţele păcătoşilor veţi căuta? 3. Judecaţi drept pe orfan şi pe sărac şi faceţi dreptate celui smerit, celui sărman. 4. Mântuiţi pe cel sărman şi pe cel sărac; din mâna păcătosului, izbăviţi-i. 5. Dar ei n-au cunoscut, nici n-au priceput, ...

   Psalmul 97 din Psaltirea Proorocului David este un imn de laudă și bucurie, care invită toată creația să cânte și să se înveselească pentru minunile lui Dumnezeu. Acesta subliniază mântuirea și dreptatea divine, proclamând că Dumnezeu este împăratul care judecă cu corectitudine între națiuni. Versurile subliniază atât marea putere a lui Dumnezeu, cât și mila sa față de poporul Său, Iacov, și de întreaga umanitate.    Psalmul începe prin a îndemna la o „ cântare nouă ” pentru Domnul, reflectând astfel recunoștința și bucuria adusă de faptele divine. Se remarcă faptul că mântuirea lui Dumnezeu a fost descoperită înaintea tuturor popoarelor, arătând astfel că dreptatea Sa este cunoscută de toți. De asemenea, se evocă imagini puternice, cum ar fi zgomotul mării și al munților, simbolizând reacția întregii naturi la prezența lui Dumnezeu.   Acest psalm este adesea interpretat ca o celebrare a domniei lui Dumnezeu asupra creației și ca o promisiune a dreptății sa...