Psalmul 104: Imnul Măreției și Grijii Divine în Creație

   Psalmul 104 este o odă plină de recunoștință și admirație față de măreția lui Dumnezeu, Creatorul universului. Textul descrie modul în care Dumnezeu a creat cerul și pământul, a pus ordine în natură și a oferit hrană și apă tuturor viețuitoarelor. Prin imagini poetice impresionante, psalmul subliniază înțelepciunea și puterea divină care se manifestă în fiecare aspect al creației – de la munți și râuri, până la soare, lună și animale sălbatice. În final, este un apel la închinare, cântare și laudă necontenită adusă lui Dumnezeu pentru grija și bunătatea Sa neîncetată.

†

1. Lăudaţi pe Domnul şi chemaţi numele Lui; vestiţi între neamuri lucrurile Lui.

2. Cântaţi-I şi-L lăudaţi pe El; spuneţi toate minunile Lui.

3. Lăudaţi-vă cu numele cel sfânt al Lui; veselească-se inima celor ce caută pe Domnul.

4. Căutaţi pe Domnul şi vă întăriţi; căutaţi fața Lui, pururea.

5. Aduceţi-vă aminte de minunile Lui, pe care le-a făcut; de minunile Lui şi de judecăţile gurii Lui.

6. Seminţia lui Avraam, robii Lui, fiii lui Iacov, aleşii Lui.

7. Acesta este Domnul Dumnezeul nostru, în tot pământul judecăţile Lui.

8. Adusu-Și-a aminte în veac de legământul Lui, de cuvântul pe care l-a poruncit într-o mie de neamuri,

9. Pe care l-a încheiat cu Avraam şi de jurământul Său lui Isaac.

10. Şi l-a pus pe el lui Iacov, spre poruncă, şi lui Israel legătură veşnică,

11. Zicând: « Ţie îţi voi da pământul Canaan, partea moştenirii tale ».

12. Atunci când erau ei puţini la număr şi străini în pământul lor

13. Şi au trecut de la un neam la altul, de la o împărăţie la un alt popor,

14. N-a lăsat om să le facă strâmbătate şi a certat pentru ei pe împăraţi, zicându-le:

15. « Nu vă atingeţi de unşii Mei şi nu vicleniţi împotriva profeţilor Mei ».

16. Şi a chemat foamete pe pământ şi a sfărâmat paiul de grâu.

17. Trimis-a înaintea lor om; rob a fost rânduit Iosif.

18. Smeritu-l-au, punând în obezi picioarele lui; prin fier a trecut sufletul lui, până ce a venit cuvântul Lui.

19. Cuvântul Domnului l-a aprins pe el; trimis-a împăratul şi l-a slobozit, căpetenia poporului şi l-a liberat pe el.

20. Pusu-l-a pe el domn casei lui şi căpetenie peste toată avuţia lui,

21. Ca să înveţe pe căpeteniile lui, ca pe sine însuşi şi pe bătrânii lui să-i înţelepţească.

22. Şi a intrat Israel în Egipt şi Iacov a locuit ca străin, în pământul lui Ham.

23. Şi a înmulţit pe poporul lui foarte şi l-a întărit pe el mai mult decât pe vrăjmaşii lui.

24. Întors-a inima lor, ca să urască pe poporul Său, ca să viclenească împotriva robilor Săi.

25. Trimis-a pe Moise robul Său, pe Aaron, pe care l-a ales.

26. Pus-a în ei cuvintele semnelor şi minunilor Lui în pământul lui Ham.

27. Trimis-a întuneric şi i-a întunecat, căci au amărât cuvintele Lui;

28. Prefăcut-a apele lor în sânge şi a omorât peştii lor;

29. Scos-a pământul lor broaşte în cămările împăraţilor lor.

30. Zis-a şi a venit muscă câinească şi mulţime de muşte în toate hotarele lor.

31. Pus-a în ploile lor grindină, foc arzător în pământul lor;

32. Şi a bătut viile lor şi smochinii lor şi a sfărâmat pomii hotarelor lor.

33. Zis-a şi a venit lăcustă şi omidă fără număr.

34. Şi a mâncat toată iarba în pământul lor şi a mâncat rodul pământului lor,

35. Şi a bătut pe toţi întâi-născuţii din pământul lor, pârga întregii lor osteneli.

36. Şi i-a scos pe ei cu argint şi cu aur şi nu era în seminţiile lor bolnav.

37. Veselitu-s-a Egiptul la ieşirea lor, că frica de ei îi cuprinsese.

38. Întins-a nor spre acoperirea lor şi foc ca să le lumineze noaptea.

39. Cerut-au şi au venit prepeliţe şi cu pâine cerească i-a săturat pe ei.

40. Despicat-a piatră şi au curs ape şi au curs râuri în pământ fără de apă.

41. Că şi-a adus aminte de cuvântul cel sfânt al Lui, spus lui Avraam, robul Lui.

42. Şi a scos pe poporul Său, întru bucurie şi pe cei aleşi ai Săi, întru veselie.

43. Şi le-a dat lor ţările neamurilor şi ostenelile popoarelor au moştenit,

44. Ca să păzească dreptăţile Lui şi legea Lui s-o ţină.

Catisma a 14-a / Psalmii 101 - 104

audio

Powered by RedCircle

~*~

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

~*~

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

~*~

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

~*~

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

După catisma  paisprezecea:

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește'ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime...

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru...

Apoi troparele:

Că păcătoasă cad înaintea Ta, că să dobândesc iertare și, în loc de mir, Îți aduc lacrimi din inima, că să mă milulesti că pe aceea, Mântuitorule, și să-mi dai iertare păcatelor, căci și eu, că și dansa, strig către Ține : izbăvește-mă de întinăciunea faptelor mele.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

De ce nu-ți aduci aminte de moarte, suflete al meu? De ce nu te întorci de acum la îndreptare, mai înainte până ce nu sună trîmbiță de judecată? Căci atunci nu va mai fi vreme de pocăință. Adu-ți aminte de vameșul și de femeia cea păcătoasă, care strigau : greșit-am, Doamne! Milulește-mă!

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!

Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara, ceea ce cu adevărat ai întrecut cu nașterea ta și puterile cerești, neîncetat te mărim pe ține, cel ce prin ține ne îmbogățim în Dumnezeu.

Apoi: Doamne miluiește (de 40 de ori) și rugăciunea această:

Îți mulțumim, Doamne, Dumnezeul mântuirii noastre, căci toate le faci pentru binele vieții noastre. Că ne-ai odihnit în partea de noapte ce a trecut și ne-ai pus la închinarea cinstitului și slăvitului Tău nume. Pentru această ne rugăm, Doamne, da-ne dar și putere să ne învrednicim a-Ți cânta Ție cu înțelegere, a ne ruga de-a pururea și totdeauna a caută la Ține, Mântuitorule și Făcătorule de bine al sufletelor noastre, lucrând cu frică și cu cutremur la mântuirea noastră. Ascultă-ne, dar, Îndurate și ne milulește pe noi! Zdrobește sub picioarele noastre pe vrăjmașii noștri nevăzuți și războinici! Primește mulțumirile noastre cele după putere! Da-ne dar și putere să ne deschidem gurile noastre și ne învață îndreptările Tale, că nu știm ce să cerem, nici să ne rugăm cum se cuvine, de nu ne vei povățui Tu, Doamne, cu Duhul Tău cel Sfânt. Și orice am greșit până întru acest ceas, cu cuvântul sau cu lucrul sau cu gândul, cu voie sau fără de voie, lasă, curată și iartă, Doamne, că de Te vei uită la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea suferi? Că numai Tu singur ești sfânt, ajutător puternic și sprijinitorul vieții noastre, și pe Ține Te binecuvântăm întru toți vecii. Amin!

Psalmul 104: Imnul Măreției și Grijii Divine în Creație

Psalmul 104: Pentru ca oamenii să se pocăiască și să'și mărturisească păcatele.