Calea Fericirii prin Paza Poruncilor Domnului în Psalmul 118 al lui David

   Psalmul 118 din Psaltirea Proorocului David este o meditație profundă asupra fericirii care derivă din respectarea poruncilor divine. Autorul subliniază importanța păzirii legii lui Dumnezeu ca fundament al unei vieți împlinite și fără păcat. În text, se face apel la sinceritatea inimii și la dedicarea totală în căutarea dreptății, exprimând dorința de a învăța și de a urma căile divine. Psalmul reflectă o călătorie spirituală în care nevoia de îndrumare, mângâiere și înțelepciune divină este centrală, evidențiind că numai prin ascultarea de voința lui Dumnezeu putem găsi adevărata fericire și împlinire în viață.

†

1. Mare este Domnul și lăudat foarte în cetatea Dumnezeului nostru, în muntele cel sfânt al Lui;

2. Bine întemeiată spre bucuria întregului pământ. Muntele Sionului, coastele de miazănoapte, cetatea împăratului celui mare.

3. Dumnezeu în palatele ei se cunoaște, când o apară pe ea.

4. Că iată împărații s-au adunat, strânsu-s-au împreună.

5. Aceștia văzînd-o așa, s-au minunat, s-au tulburat, s-au cutremurat;

6 Cutremur i-a cuprins pe ei acolo; dureri că ale celei ce naște. Cu vânt puternic va sfărâma corăbiile Tarsisului.

7. Precum am auzit, așa am și văzut, în cetatea Domnului puterilor, în cetatea Dumnezeului nostru;

8. Dumnezeu a întemeiat-o pe ea în veac. Primit-am, Dumnezeule, milă Ta, în mijlocul bisericii Tale.

9. După numele Tău, Dumnezeule, așa și laudă Ta peste marginile pământului; de dreptate plină este dreapta Ta.

10. Să se veselească Muntele Sionului, să se bucure fiicele Iudeii pentru judecățile Tale, Doamne.

11. Înconjurați Sionul și-l cuprindeți pe el, povestiți de turnurile lui.

12. Puneți-va inimile voastre întru puterea lui și străbateți casele lui, că să povestiți neamului ce vine,

13. Că Acesta este Dumnezeu, Dumnezeul nostru în veac și în veacul veacului; El ne va paște pe noi în veci.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

    73. Mâinile Tale m-au făcut și m-au zidit, înțelepțește-mă și voi învață poruncile Tale.

    74. Cei ce se tem de Ține mă vor vedea și se vor veseli, că în cuvintele Tale am nădăjduit.

    75. Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecățile Tale și întru adevăr m-ai smerit.

    76. Facă-se dar, milă. Ta, că să mă mângâie, după cuvântul Tău, către robul Tău.

    77. Să vină peste mine indurările Tale și voi trăi, că legea Ta cugetarea mea este.

    78. Să se rușineze cei mândri, că pe nedrept m-au nedreptățit; iar eu voi cugetă la poruncile Tale.

    79. Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Ține și cei ce cunosc mărturiile Tale.

    80. Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale, că să nu mă rușinez.

    81. Se topește sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit.

    82. Sfârșitu-s-au ochii mei după cuvântul Tău, zicând : " Când mă vei mângâia ?".

    83. Că m-am făcut că un foale la fum, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.

    84. Câte sunt zilele robului Tău ? Cînd vei judecă pe cei ce mă prigonesc ?

    85. Spusu-mi-au calcatorii de lege desertaciuni, dar nu sunt că legea Ta, Doamne.

    86. Toate poruncile Tale sunt adevăr; pe nedrept m-au prigonit. Ajută-mă !

    87. Puțîn a fost de nu m-am sfârșit pe pământ, dar eu n-am părăsit poruncile Tale.

    88. După milă Ta, viază-mă și voi păzi mărturiile gurii mele.

    89. În veac, Doamne, cuvântul Tău rămâne, în cer;

    90. În neam și în neam adevărul Tău. Întemeiat-ai pământul și rămâne.

    91. După rânduiala Ta rămâne ziua, că toate sunt slujitoare Ție.

    92. De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci aș fi pierit întru necazul meu.

    93. În veac nu voi uită îndreptările, Tale, că într-ansele m-ai viat, Doamne.

    94. Al Tău sunt eu, mantuieste-mă, că îndreptările Tale am căutat.

    95. Pe mine m-au așteptat păcătoșii că să mă piardă. Mărturiile Tale am priceput.

    96. La tot lucrul desăvârșit am văzut sfârșit, dar porunca Ta este fără de sfârșit.

    97. Că am iubit legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este.

    98. Mal mult decât pe vrăjmașii mei m-ai înțelepțit cu porunca Ta, că în veac a mea este.

    99. Mai mult decât învățătorii mei am priceput, că la mărturiile Tale gândirea mea este.

    100. Mai mult decât bătrânii am înțeles, că poruncile Tale am căutat.

    101. De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, că să păzesc cuvintele Tale.

    102. De la judecățile Tale nu m-am abătut,că Tu ai pus mie lege.

    103. Cât sunt de dulci limbii mele cuvintele Tale, mai mult decât mierea, în gură mea !

    104. Din poruncile Tale m-am făcut priceput; pentru această am urat toată calea nedreptății.

    105. Făclie picioarelor mele este legea Ta și lumina cărărilor mele.

    106. Juratu-m-am și m-am hotărât să păzesc judecățile dreptății Tale.

    107. Umilit am fost până în sfârșit : Doamne, viază-mă, după cuvântul Tău.

    108. Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoiește-le, Doamne, și judecățile Tale mă învață.

    109. Sufletul meu în mânile Tale este pururea și legea Ta n-am uitat.

    110. Pusu-mi-au păcătoșii cursa mie, dar de la poruncile Tale n-am rătăcit.

    111. Moștenit-am mărturiile Tale în veac, că bucurie inimii mele sunt ele.

    112. Plecat-am inima mea că să fac îndreptările Tale în veac spre răsplătire.

    113. Pe călcătorii de lege am urat și legea Ta am iubit.

    114. Ajutorul meu și sprijinitorul meu ești Tu, în cuvântul Tău am nădăjduit.

    115. Depărtați-va de la mine cei ce vicleniți și voi cerceta poruncile Dumnezeului meu.

    116. Apară-mă, după cuvântul Tău, și mă viază și să nu-mi dai de rușine așteptarea mea.

    117. Ajută-mă și mă voi mântui și voi cugetă la îndreptările Tale, pururea.

    118. Defăimat-ai pe toți cei ce se depărtează de la îndreptările Tale, pentru că nedrept este gândul lor.

    119. Socotit-am calcatori de lege pe toți păcătoșii pământului; pentru această am iubit mărturiile Tale, pururea.

    120. Străpunge cu frică Ta trupul meu, că de judecățile Tale m-am temut.

    121. Făcut-am judecată și dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strambatate.

    122. Primește pe robul Tău în bunătate, că să nu mă clevetească cei mândri.

    123. Sfarsitu-s-au ochii mei după mântuirea Ta și după cuvântul dreptății Tale.

    124. Fă cu robul Tău după milă Ta, și îndreptările Tale mă învață.

    125. Robul Tău sunt eu; înțelepțește-mă și voi cunoaște mărturiile Tale.

    126. Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au stricat legea Ta.

    127. Pentru această am iubit poruncile Tale mai mult dedt aurul și topazul.

    128. Pentru această spre toate poruncile Tale m-am îndreptat, toată calea nedreaptă am urat.

    129. Minunate sunt mărturiile Tale, pentru această le-a cercetat pe ele sufletul meu.

    130. Arătarea cuvintelor Tale luminează și înțelepțește pe prunci.

    131. Gură mea am deschis și am aflat, că de poruncile Tale am dorit.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

    132. Caută spre mine și mă miluiește, după judecată Ta, făță de cei ce iubesc numele Tău.

    133. Pașii mei îndreptează-i după cuvântul Tău, și să nu mă stăpânească nici o fărădelege.

    134. Izbăvește-mă de clevetirea oamenilor și voi păzi poruncile Tale.
    135. Față Ta arăt-o robului Tău și mă învață poruncile Tale.
    136. Izvoare de apă s-au pogorat din ochii mei, pentru că n-am păzit legea Ta.
    137. Drept ești, Doamne, și drepte sunt judecățile Tale.

    138. Poruncit-ai cu dreptate mărturiile Tale și cu tot adevărul.

    139. Topitu-m-a râvna casei Tale, că au uitat cuvintele Tale vrăjmașii mei.

    140. Lămurit cu foc este cuvântul Tău foarte și robul Tău l-a iubit pe el.

    141. Tânăr sunt eu și defăimat, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
    142. Dreptatea Ta este dreptate în veac și legea Ta, adevărul.

    143. Necazuri și nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gândirea mea.

    144. Drepte sunt mărturiile Tale, în veac; înțelepțește-mă și voi fi viu.

    145. Strigat-am cu toată inima mea : Auzi-mă, Doamne ! Îndreptările Tale voi caută.

    146. Strigat-am către Ține : " Mântuleste-mă, și voi păzi mărturiile Tale ".

    147. În zori m-am sculat și am strigat : " Întru cuvintele Tale am nadajduit ".

    148. Deschis-am ochii mei dis-de-dimineață, că să cuget la cuvintele Tale.
    149. Glasul meu auzi-l, Doamne, după milă Ta; după judecată Ta mă viaza.
    150. Apropiatu-s-au cei ce mă prigonesc cu faraelege, dar de la legea Ta s-au îndepărat.

    151. Aproape esta Tu, Doamne, și toate poruncile Tale sunt adevărul.

    152. Din început am cunoscut, din mărturiile Tale, că în veac le-ai întemeiat pe ele.
    153. Vezi smerenia mea și mă scoate, că legea Ta n-am uitat.

    154. Judecă pricina mea și mă izbăvește; după cuvântul Tău, fă-mă viu.

    155. Departe de păcătoși este mântuirea, că îndreptările Tale n-au căutat.
    156. Indurarile Tale multe sunt, Doamne; după judecată Ta mă viaza.

    157. Mulți sunt cei ce mă prigonesc și mă necăjesc, dar de la mărturiile Tale nu m-am abătut.

    158. Văzut-am pe cei nepricepuți și mă sfârseam, că n-au păzit cuvintele Tale.
    159. Vezi că poruncile Tale am iubit, Doamne; întru milă Ta mă viaza.

    160. Începutul cuvintelor Tale este adevărul și veșnice toate judecățile dreptății Tale.

    161. Căpeteniile m-au prigonit în zadar; iar de cuvintele Tale s-a înfricoșat inima mea.

    162. Bucură-mă-voi de cuvintele Tale, că cel ce a aflat comoară mare.
    163. Nedreptatea am urat și am disprețuit, iar legea Ta am iubit.

    164. De șapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecățile dreptății Tale.
    165. Pace multă au cei ce iubesc legea Ta și nu se smintesc.
    166. Așteptat-am mântuirea Ta, Doamne, și poruncile Tale am iubit.

    167. Păzit-a sufletul meu mărturiile Tale, și le-a iubit foarte.
    168. Păzit-am poruncile Tale și mărturiile Tale că toate căile mele înaintea Ta sunt, Doamne.
    169. Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă înțelepțește.
    170. Să ajungă cererea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă izbăvește.

    171. Să răspândească buzele mele laudă, că m-ai învățat îndreptările Tale.

    172. Rosti-va limba mea cuvintele Tale că toate poruncile Tale sunt drepte.
    173. Mâna Ta să mă izbăvească, că poruncile Tale am ales.
    174. Dorit-am mântuirea. Ta, Doamne, și legea Ta cugetarea mea este.

    175. Viu va fi sufletul meu și Te va laudă și judecățile Tale îmi vor ajută mie.

    176. Rătăcit-am că o oaie pierdută; caută pe robul Tău, că poruncile Tale nu le-am uitat.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

⏬   După catisma a șaptesprezecea (17):

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime...

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

Tatăl nostru...

Apoi troparele:⏬  

   Greșit-am Ție, Mântuitorule, că și fiul cel pierdut! Dar primește-mă, Părinte, pe mine, cel ce mă pocăiesc, și mă miluiește, Dumnezeule!

∴   Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

💬   Că glasul vameșului strig Ție, Mântuitorule : milostiv fii mie, că și aceluia, și mă miluiește, Dumnezeule !

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

 Născătoare de Dumnezeu, să nu mă treci cu vederea pe mine cel ce am trebuință de ajutorul tău, că spre ține a nădăjduit sufletul meu, milulește-mă!

Apoi: Doamne miluiește (de 40 de ori) și rugăciunea această:
 
   Stăpâne, Doamne, Atotputernice și Făcătorule a toate, Părintele indurărilor și Dumnezeul milei, Cel ce ai zidit pe om din pământ și l-ai arătat după chipul și asemănarea Ta, că și prin el să se slăvească pe pământ marea cuviință a numelul Tău și care fiind căzut prin călcarea poruncii Tale, l-ai zidit iarăși a două oară, spre mai bine, prin Hristosul Tău, și l-ai suit la ceruri, îți mulțumesc, că ai înmulțit spre mine slavă Ta. Și nu m-ai dat vrăjmașilor mei, care caută să mă tragă cu totul în jos, în prăpastia iadului, nici nu m-ai lăsat să pier întru fărădelegile mele.


    Deci acum, mult-Milostive și Iubitorule de bine, Doamne, Cel ce nu voiești moartea păcătosului, ci aștepți întoarcerea lui, că să-l primești, Cel ce ridici pe oamenii cei căzuți și tămăduiești pe cei zdrobiți, întoarce-mă și pe mine la pocăință și căzut fiind, mă ridică, și zdrobit fiind, mă vindecă. Adu-Ți aminte de îndurările Tale și de bunătatea Ta cea veșnică și nemărginită și uită fărădelegile mele cele nenumărate pe care le-am săvârșit cu cuvântul și cu fapta și cu gândul; dezleagă împietrirea inimii mele și-mi da lacrimi de umilință pentru curățirea întinăciunii cugetului meu ! Ascultă, Doamne ! Ia aminte, Iubitorule de oameni ! Milostivește-Te, îndură-Te, și izbăvește ticălosul meu suflet de tirania patimilor ce domnesc în mine ! Să nu mă mai bantuiască păcatul și diavolul cel vrăjmaș să nu mă mai vatăme, nici să mă mai ducă la voile lui, ci răpește-mă cu mâna Ta cea tare de sub stăpânirea lui și împărățește Tu întru mine, Bunule și Iubitorule de oameni, Doamne. Să fiu cu totul al Tău, binevoind să viețutesc de acum după voia Ta! Prin negrăita Ta bunătate da-mi curățire inimii, pază gurii, îndreptare faptelor, cuget smerit, pace gândurilor, liniște puterilor mele sufletești, bucurie duhovnicească, dragoste curată, îndelungă-răbdare, bunătate, blândețe, credință nefățarnică și înfrânare prea cuprinzătoare, și mă umple de roadele tuturor bunătăților cu darul Preasfântului Tău Duh. Să nu mă iei la jumătatea zilelor mele, nici să-mi răpești sufletul neindreptat și nepregătit; ci fă-mă desăvârșit cu desăvârșirea Ta și așa mă scoate din viață această, că trecând cu darul Tău fără de opreală începatoriile și stăpânirile întunericului, să văd și eu frumusețea cea negrăita a slavei Tale celei neapropiate, împreună cu toți sfinții Tăi, întru care s-a preaslăvit și s-a cinstit, întru tot cinstitul și de mare cuviință numele Tău, în veci. Amin.

Powered by RedCircle