Psalmul 23 din Psaltirea Proorocului David este un text sacru din tradiția biblică, parte a Catismei a treia, în care este lăudat Dumnezeu ca Stăpân al întregii creații. Psalmul descrie măreția Domnului, care a întemeiat pământul și cerul și cheamă credincioșii să caute curăția sufletului și binecuvântarea divină. Este un imn dedicat Împăratului slavei, Domnul puterilor, care stăpânește cu tărie și dreptate. Tema principală este chemarea la sfințenie și la pregătirea intrării în Împărăția lui Dumnezeu, simbolizată de porțile veșnice ce se deschid pentru El.
†
1. Al Domnului este pământul şi plinirea lui; lumea şi toţi cei ce locuiesc în ea.
2. Acesta pe mări l-a întemeiat pe el şi pe râuri l-a aşezat pe el.
3. Cine se va sui în muntele Domnului și cine va sta în locul cel sfânt al Lui?
4. Cel nevinovat cu mâinile şi curat cu inima, care n-a luat în deşert sufletul său şi nu s-a jurat cu vicleşug aproapelui său.
5. Acesta va lua binecuvântare de la Domnul şi milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său.
6. Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută faţa Dumnezeului lui Iacov.
7. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei.
8. Cine este Acesta Împăratul slavei? Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în război.
9. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei.
10. Cine este Acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.
Catisma a 3-a / Psalmii 17 - 23
audio
Powered by RedCircle
~*~
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
~*~
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
~*~
Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.
~*~
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin
După catismă a treia:
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește'ne pe noi (de trei ori).
Preasfântă Treime...
Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin
Tatăl nostru...
Apoi troparele
Nevrednic
fiind eu pe pământ, suflete al meu, pocăiește'te! Țărână în mormânt nu
laudă și de greșeli nu se izbăvește. Strigă, dar, către Hristos
Dumnezeu: Cunoscatorule de inimi, greșit'am; ci mai înainte de a mă
osândi, Dumnezeule, milostivește'Te spre mine și mă mântuiește!
Până
când, suflete al meu, petreci în păcat? Până când tot amâni pocăința?
Adu'ți aminte de judecată ce va să fie și strigă către Hristos Dumnezeu:
Cunoscatorule de inimi, greșit'am! Ci Tu, Doamne, cel ce eșți fără de
păcate, miluiește'mă!
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
La
înfricoșătoarea judecată, fără de părăși voi fi vădit și fără de
martori voi fi osândit, că se vor deschide cărțile constiinttei și
lucrurile cele ascunse se vor descoperi. De aceea, mai înainte de a se
cerceta cele lucrate de mine, în priveliștea aceea a toată lumea,
Dumnezeule, curățește'mă și mă miluiește!
Și acum și pururea și în veci vecilor.
Stăpână,
de Dumnezeu Născătoare, neînțeleasă și necuprinsă este taină cea
înfricoșătoare ce s'a lucrat întru ține: că pe Ccel necuprins
zamislindu'L, L'ai născut îmbrăcat în trup, din preacinstitul tău sânge.
Pe Acela, curată, roagă'L, că pe Fiul tău, să mântuiască pe toți cei
ce'ți cânta ție!
Doamne miluiește (de 40 de ori) și rugăciunea această:
Doamne
atotțiitorule, Cuvinte al Tatălui Celui fără de început și Însuți
Dumnezeu desăvârșit, Iisuse Hristoase, Care pentru indurările milei Tale
celei nemăsurate niciodată nu Te despărți de robii Tăi, ci pururea Te
odihnești întru ei, nu mă părăși pe mine robul Tău, Împărate întru tot
sfinte, ci da'mi mie, nevrednicului, bucuria mântuirii Tale și'mi
luminează mintea cu lumina cunoștinței Evangheliei Tale. Sufletul meu îl
leagă cu dragostea Crucii Tale. Trupul meu cu nepătimirea Ta îl
împodobește. Gândurile mele le împacă. Picioarele mele le ferește de
alunecare. Nu mă pierde cu fărădelegile mele, Preabunule Doamne, ci mă
ispitește, Dumnezeule, și cunoaște inima mea, caută și află cărările
mele și de mă aflu pe calea fărădelegii, abate'mă de la ea și mă
îndreptează pe calea cea veșnică. Că Tu eșți calea și adevărul și viață
și Ție slavă îți înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău
Părinte și Preasfântului și bunului și de viață făcătorului Tău Duh,
acum și pururea și în vecii vecilor. Amin
Comentarii
Trimiteți un comentariu
„Rugăciunile, gândurile și ideile tale ne inspiră! Lăsați un comentariu.”