Vindecarea lunaticului – credința care se întărește prin rugăciune și post Vindecarea lunaticului este minunea relatată în Matei 17, 14-23, în care Iisus Hristos vindecă un copil adus de tatăl său. Pericopa, citită în Duminica a X-a după Rusalii, arată că adevărata credință se întărește prin rugăciune și post. Hristos îi învață pe ucenici că până și credința cât un grăunte de muștar poate birui obstacole care par imposibile. Evanghelia Vindecării lunaticului ne așază înainte una dintre cele mai dureroase imagini ale iubirii părintești: un tată îngenuncheat înaintea lui Iisus pentru copilul său. Nu vine cu vorbe multe și nici cu pretenții. Vine cu durerea unui om care a încercat tot ce putea și rostește una dintre cele mai simple rugăciuni ale Evangheliei: „Doamne, miluiește pe fiul meu!” Evanghelia zilei În vremea aceea s-a apropiat de Iisus un om, îngenunchind înaintea Lui și zicându-I: Doamne, miluiește pe fiul meu, că este lunatic și pătimește rău, căci adesea cade în foc și ade...
Dumnezeu, Refugiul și Puterea Noastră în Fața Tulburărilor Lumii în Psalmul 45 al lui David
pe
Solicitați un link
Facebook
X
Pinterest
E-mail
Alte aplicații
Dumnezeu, Refugiul și Puterea Noastră în Fața Tulburărilor Lumii în Psalmul 45 al lui David
Psalmul 45 este o mărturie de încredere profundă în puterea și protecția lui Dumnezeu în mijlocul haosului lumii. Psalmistul subliniază faptul că, indiferent de tulburările pământului sau de amenințările din jur, cei care se încred în Dumnezeu nu vor fi clătinați. Dumnezeu este sprijinitorul nostru, Cel care pune capăt războaielor și aduce pacea, arătându-Și prezența în mijlocul cetății Sale. Acest psalm ne îndeamnă să ne oprim din frământările noastre și să recunoaștem măreția lui Dumnezeu, care este deasupra tuturor lucrurilor.
†
1. Dumnezeu este scăparea și puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară.
2. Pentru această nu ne vom teme când se va cutremură pământul și se vor mută munții în inima marilor.
3. Venit-au și s-au tulburat apele lor, cutremuratu-s-au munții de tăria Lui.
4. Apele râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu; Cel Preaînalt a sfințit locașul Lui.
5. Dumnezeu e în mijlocul cetății, nu se va clatină; o va ajută Dumnezeu dis-de-dimineață.
6. Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au împărățiile; dat-a Cel Preaînalt glasul Lui, cutremuratu-s-a pământul.
7. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
8. Veniți și vedeți lucrurile lui Dumnezeu, minunile pe care le-a pus Domnul pe pământ.
9. Pune-va capăt războaielor până la marginile pământului, arcul va sfărâma și va frânge armă, iar pavezele în foc le va arde.
10. Opriți-vă și cunoașteți că Eu sunt Dumnezeu, înălța-Mă-voi pe pământ.
11. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru...
Apoi troparele:
Cântare îți aduc Ție Doamne, și greșealele mele toate le mărturisesc înaintea Ta. Și Tu, întorcându-Te, milulește-mă!
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
Mântuiește-mă,
Dumnezeul meu, cum ai mântuit oarecând pe vameșul și lacrimile
păcătoasei nu le-ai trecut cu vederea; primește și suspinele mele,
Mântuitorul meu, și mă mântuiește!
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Cu
rugăciune mă apropii acum sub acoperământul tău, preanevinovata!
Scoate-mă, Născătoare de Dumnezeu, din tulburarea patimilor mele, că
ceea ce ai născut pe Pricinuitorul nepătimirii!
Apoi: Doamne miluiește (de 40 de ori) și rugăciunea această:
Mulțumim
Ție, Doamne, Dumnezeul nostru, pentru toate facerile Tale de bine, pe
care ni le-ai arătat nouă, nevrednicilor, din vârstă cea dintâi, până
întru această de acum, pentru care le știm și pentru care nu le știm,
pentru cele arătate și pentru cele nearătate, ce ni s-au făcut nouă cu
lucrul și cu cuvântul. Cel ce ne-ai iubit până întru atât, încât și pe
Însuși Fiul Tău, Cel Unul-Născut, L-ai dat pentru noi, învrednicește-ne
că și noi să ne facem vrednici de dragostea Ta! Da-ne înțelepciune prin
cuvântul Tău și prin frică Ta insuflă-ne tărie, cu puterea cea de la
Ține! Și orice am greșit, cu voie sau fără de voie, iartă-ne și nu ni le
socoti! Păzește sufletul nostru sfânt și-l pune înaintea divanului Tău,
având știință curată și sfârșit vrednic de iubirea de oameni a Ta.
Adu-Ți aminte, Doamne, de toți cei ce cheamă întru adevăr numele Tău, de
toți cei ce ne voiesc binele și de toți cet ce ne voiesc răul, că toți
suntem oameni și deșertăciune e tot omul. Și ne mai rugăm Ție, Doamne,
dăruiește-ne marea milă a milostivirii Tale. Amin
Dumnezeu, Refugiul și Puterea Noastră în Fața Tulburărilor Lumii în Psalmul 45 al lui David
Comentarii
Trimiteți un comentariu