„Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc” – Despre libertate, trup și slava lui Dumnezeu
„Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc” – Despre libertate, trup și slava lui Dumnezeu
Postarea explorează tema libertății în Hristos, subliniind că, deși toate lucrurile ne sunt îngăduite, nu sunt folositoare sau zidătoare. Pornind de la cuvintele Sfântului Apostol Pavel din Epistola către Corinteni, se face un apel la responsabilitate spirituală, respect pentru trupul ca templu al Duhului Sfânt și slăvirea lui Dumnezeu prin faptele noastre. Este o reflecție profundă asupra alegerilor noastre și a impactului lor asupra vieții duhovnicești.
†
Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos.
Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lasă biruit de ceva.† ( 1 Corint. 6:12 )
Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi folosesc.
Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc.† ( 1 Corint. 10:23 )
Duminică a 34-a după Rusalii să citit, întâia epistolă către corinteni a sfântului apostol Pavel
Capitolul 6:
Bucățele sunt pentru pântece și pântecele pentru bucate și Dumnezeu va nimici și pe unul și pe celelalte. Trupul însă nu e pentru desfrânare, ci pentru Domnul, și Domnul este pentru trup.Iar Dumnezeu, Care a înviat pe Domnul, ne va învia și pe noi prin puterea Să.Au nu știți că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci mădularele lui Hristos le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum!
Sau nu știți că cel ce se alipește de desfrânate este un singur trup cu ea?
« Căci vor fi – zice Scriptură – cei doi un singur trup »
Iar cel ce se alipește de Domnul este un duh cu El.
Fugiti
de desfrânare! Orice păcat pe care'l va săvârși omul este în afară de
trup. Cine se deda însă desfrânării păcătuiește în însuși trupul sau.
Sau nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care'L aveți de la Dumnezeu și că voi nu sunteți ai voștri?
- ⋙ Cuvânt de învățătură ⋘
☝ S'a întrebat cineva
vreodată de ce suntem atât de supărați, pentru că lumea are fel și fel
de concepte moderne, despre viață și toate permisivitatile ei?
Sfântul Apostol Pavel zice:
- Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos.
Dar
nu există concept modern impus, există om cu Dumnezeu care gândește
moral și spiritual, apoi există om fără Dumnezeu care gândește imoral,
alunecând din păcat în păcat până la patimă nestăpânită.
Păcătoșii
cu idei, LGBT nu sunt neștiutori ai legii, pentru că gândesc, merg pe
picioare, mănâncă, dorm, se odihnesc, învață, sunt inteligenți, au două,
trei facultăți, deci nu sunt probleme de ordin intelectual.
Nu putem vorbi de o problema ereditară, o boală genetică și nici alte
boli determinate de o gena mutantă, pentru că, începând o viață de
familie normală, de acolo se vor naște copii!
Așadar, suntem
perfect sănătoși din punct de vedere biologic, dar când ieșim din
barierele morale și spirituale, suntem oameni fără Duh Sfânt!
Căci așa a zis Dumnezeu înainte de Potop:
Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii aceștia, pentru că sunt numai trup. (Facerea 6:3)
Și dacă "nu este Duhul Meu în oamenii aceștia", cum vrei să vezi faptele Duhului în ei?
Să talcuim Scripturile așa cum sunt scrise, nu așa cum ne sună nouă bine nouă în urechi.
Pe lângă lipsa Duhului Sfânt, ce apare?
Dereglarea inteligibilă!
Nu a existat, o vreme când oameni din aceștia nu au fost, dar oamenii
au înțeles în limita bunului simt că nu pot fi expuse public.
Ei sunt lipsiți de darul lui Dumnezeu! De ce?
Pentru că nimic nu este mai rușinos pe lumea asta, că unui bărbat să i
se șteargă simțul de atracție bărbătească față de o femei care este
legiferat Scripturistic;
Atrasă vei fi către bărbatul tău și el te va stăpâni (Fac. 3:16).
Să fii lipsit de simțul masculinității, să nu ai simțul bărbăției, să
nu ai simțul conservării, pentru că ești fără Dumnezeu, este clar, o
neputință.
O viață fără logos divin și sens sacru, să nu ai
simțul stăpânirii și demnității bărbătești că parte patriarhală, este
inexplicabil, de ce Dumnezeu a luat darul de la bărbat!
Așa cum arată Apostolul Pavel:
Din pricina această, Dumnezeu i'a lăsat în voia unor patimi scârboase;
căci femeile lor au schimbat întrebuințarea firească a lor într'una care
este împotriva firii; tot astfel și bărbații, au părăsit întrebuințarea
firească a femeii, s'au aprins în poftele lor unii pentru alții, au
săvârșit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase, și au
primit în ei înșiși plata cuvenită pentru rătăcirea lor...(Români 1.
26-27)
Dumnezeu a revărsat mania Lui asupra oamenilor, judecându'i în trupurile lor. Apoi a urmat abandonarea în suflet.
Viață sentimentală, iubirea a fost afectată.
Omul a dorit păcatul, și Dumnezeu i'a îngăduit să'l aibă, dar rezultatul este înfiorător.
Atât femeile cât și bărbații și'au abandonat cursul normal al vieții trupești, și s'au dedat la fapte rușinoase.
Apostolul Pavel, le'a numit aceste lucruri stricăcioase, împotriva firii.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
„Rugăciunile, gândurile și ideile tale ne inspiră! Lăsați un comentariu.”