Ceasurile sau orele liturgice / Semnificatia

†

   Ceasurile sunt patru slujbe relativ scurte din randuiala zilnica de rugaciune care marcheaza principalele momente ale zilei (ceasul).

👉   Ceasul I,  (intai) marcheaza rasaritul soarelui, inceputul primului sfert din zi (6:00 A.M.).

👉   Ceasul III, (al treilea) marcheaza jumatatea diminetii, inceputul sfertului al doilea din zi (9:00 A.M.)

👉   Ceasul VI, (al saselea) marcheaza ora pranzului sau jumatatea zilei (miezul zilei), (12:00, la amiaza)

👉   Ceasul IX, (al noualea) marcheaza jumatatea dupa-amiezei, inceputul ultimului sfert al zilei (3:00 P.M.)(15.00)

In cultul iudaic, Biserica crestina a mostenit si impartirea zilelor in Ceasuri, pe care evreii le adoptasera de la asirobabilonieni. Ziua, intervalul de timp de dimineata pana seara, socotit 12 ore, era impartita in patru sferturi de cate trei ore fiecare, numite Ceasuri. 

Si noptile erau impartite in acest fel, in calupuri de patru sferturi sau uneori de trei treimi, dar subdiviziunile erau numite straji sau vegheri. 

Revenind la ceasurile zilei, in cultul iudaic era randuiala ca la ceasul I (intervalul de timp intre orele 6:00-9:00), ceasul III (intervalul de timp intre 9:00-12:00), ceasul VI (intre 12:00-15:00) si ceasul IX (intre orele 15:00-18:00), sa se faca rugaciuni speciale la Templu. Biserica a mostenit aceasta traditie si, cu timpul, in cultul bisericesc a aparut slujba Ceasurilor, care aminteste de originea vechi-testamentara prin psalmii care se citesc in cadrul lor. In cadrul fiecarei saptamani, zilele sunt inchinate in serviciul liturgic pomenirii unor evenimente si persoane sfinte din istoria Bisericii.

👉   Rugaciune pentru fiecare ora din zi si din noapte a Sfantul Ioan Gura de Aur >>>

 Prima zi a saptamani pentru crestini este Dumineca. Cea mai sfanta zi a saptamanii.

Duminica este sarbatoarea saptamanala a Invierii Domnului, Ziua Domnului sau ziua cea mare, si este considerata cea mai sfanta zi a saptamanii. Pentru crestini, prima zi a saptamanii nu este lunea, ci duminica, pentru ca a fost prima zi a creatiei si duminica este ziua celei de-a doua creatii a lumii, a Invierii Mantuitorului, care a redeschis omului Imparatia cerului si accesul la izvorul vietii. 

👉   Duminica este prima zi a saptamanii pentru ca timpul este inchinat lui Dumnezeu si incepem saptamana cu cinstirea si slavirea lui Dumnezeu, creatorul si stapanul timpului. 

👉   Lunea este inchinata cinstirii sfintilor ingeri, care au fost creati inaintea omului si au slujit lui Dumnezeu cu devotament. 

👉   Martea este inchinata sfintilor prooroci din Vechiul Testament in frunte cu Sfantul Ioan Botezatorul. 

👉   Miercurea este inchinata Sfintei Cruci si Patimilor Mantuitorului pentru ca in aceasta zi au facut sfat fariseii si carturarii sa-L prinda pe Domnul. 

👉   Joia este inchinata Sfintilor Apostoli in amintirea Cinei celei de Taina, cand Mantuitorul a instituit taina Sfintei Euharistii. Joia este pomenit si Sfantul Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, ca imagine a ierarhilor care au slujit desavarsit pe Mantuitorul. 

👉   Vinerea se face pomenirea patimilor, rastignirii si mortii Mantuitorului. 

👉   Sambata este inchinata pomenirii tuturor mortilor, a sfintilor mucenici si marturisitori care si-au dat viata pentru Hristos.

🗓   Inceputul anului bisericesc 1 septembrie

Spre deosebire de anul civil calendaristic, care incepe la 1 ianuarie, la 1 septembrie este praznuit Inceputul anului bisericesc sau Indictul, cum mai este cunoscut in popor. Indictul sau indictionul inseamna porunca si aratare. 

In aceasta zi a intrat Domnul Iisus Hristos in sinagoga iudeilor si, luand cartea lui Isaia Proorocul, a citit cuvintele: 

"🇩uhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns sa binevestesc saracilor; M-a trimis sa vindec pe cei zdrobiti cu inima; sa propovaduiesc robilor dezrobirea si celor orbi vederea; sa slobozesc pe cei apasati si sa vestesc anul placut Domnului" (Luca 4, 18-19). 

Dupa ce incheie aceste cuvinte profetice, Mantuitorul adauga: 

"Astazi s-a implinit scriptura aceasta in urechile voastre" (Luca 4, 21).

Lucru care a creat nedumerire ascultatorilor sai. Biserica a mostenit traditia anului nou la 1 septembrie de la cultul iudaic, care praznuia in aceasta data mai multe sarbatori din Vechiul Testament. 

Traditia invata ca in aceasta zi arca lui Noe s-a oprit in muntele Ararat dupa incetarea potopului. 

In aceasta zi, Moise s-a coborat din Muntele Sinai cu Tablele Legii si in aceasta zi s-a construit cortul marturiei in care a fost pus Chivotul Legii. 

In aceasta zi a fost sfintit templul lui Solomon si tot in aceasta zi arhiereul intra o data pe an in sfanta sfintelor pentru a tamaia altarul. La inceputul lunii septembrie, poporul evreu praznuia sarbatoarea corturilor in amintirea celor 40 de ani pe care i-au petrecut in pustie inainte de intrarea in pamantul fagaduintei. 

Inceputul anului nou bisericesc la 1 septembrie s-a stabilit pentru toata Biserica crestina la Sinodul I Ecumenic de la Niceea.