Scurte RUGACIUNI ale Sf. Parinte Cuviosul, Iosif Isihastul.

†

   Cuviosul Iosif Isihastul s-a nascut pe insula greceasca Paros in 1897 si a murit la 15 august 1959, la varsta de 62 de ani. La botez a fost numit Francisc. La 24 de ani, tanarul Francisc a intrat in Sfantul Munte, unde si-a trait toata viata pana cand a plecat spre nemurire. Intariti in ascultare, smerenie si rugaciune constanta, ucenicii sai au devenit stareti ai marilor manastiri Athonite.

   Din cate stia, Cuviosul Iosif, inspirat de harul divin, a compus rugaciunile din cuvintele sale, rugand pe Dumnezeu la mila si iubire. Cand vine Harul, urmeaza-l. Totusi, daca timpul trecea si afla ca harul nu a venit, s-a asezat pe scaun si s-a apucat sa spuna rugaciunile. Pentru rugaciuni, a facut un scaun mic care semana cu o banca, dar era mic si avea brate pe care isi putea sprijini mainile. Se aseza pe el, isi inclina capul sau catre stanga, isi pogora mintea in inima si, timp de ore intregi, se indeletnicea cu Rugaciunea mintii si cu contemplarea lui Dumnezeu, intru trezvie...Sfantul Cuvios Iosif Isihastul

In mijlocul unei ispite, Cuviosul Iosif Isihastul l-a vazut pe Mantuitorul, care i-a spus:
Oare nu le vei rabda pe toate pentru dragostea Mea?
In viata Cuviosului I. Isihastul, rabdarea si smerenia s-au intrupat in chip desavarsit. Spre sfarsit, el va spune:
   - Toata viata mea a fost o mucenicie. Si cel mai mult sufar pentru ceilalti, caci vrei sa-i mantuiesti, iar ei nu te asculta. Si tu plangi si te rogi, iar ei te iau in ras si ii biruieste ispita...RUGACIUNI scurte, dar PUTERNICE

~❇~

~❇~~†~~❇~

Rugaciunile Cuviosului Iosif Isihastul

   Vad sufletul meu mort si din aceasta pricina suspin deasupra lui. Vai mie, ticalosului, care intinez acest loc curat si sfant. Pe acest loc au pasit picioarele ostenite ale Parintilor si ale Pustnicilor, aici si-au varsat sudoarea, au plans, s-au rugat, s-au nevoit s-au sfintit, iar eu il intinez. Nu am incetat si nu incetez a striga si a cere mila Domnului, chiar daca, in fiecare zi punand inceput, ma aflu mincinos si pacatos.

⏩   Nu va chinuiti mintea gandind la viitor.

   Doamne, Iisuse Hristoase, Preadulce Parinte, Dumnezeule si Doamne al milei si a toata faptura Ziditorule, cauta spre smerenia mea si iarta-mi toate pacatele pe care in viata mea le-am facut, pana in ziua si ceasul de acum. Si trimite pe Preasfantul si Mangaietorul Tau Duh, ca sa ma invete, sa ma lumineze, sa ma acopere spre a nu pacatui, ci a Te iubi din tot sufletul si inima mea pe Tine, Preadulcele meu Mantuitor si binefacator Dumnezeu, Cel vrednic de toata dragostea si inchinarea.

   Asa, Bunule Parinte, Cel fara de inceput, Fiule Cel impreuna fara de inceput si Preasfinte Duhule, invredniceste-ma de luminarea dumnezeiestii cunostinte, ca sa vad Harul Tau cel dulce si prin el sa port greutatea acestei privegheri de noapte a mele si curate sa-Ti aduc rugaciunile si multumirile mele cele catre Tine, pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si ale tuturor Sfintilor. Amin!

   O, iubite si Preadulce Iisuse Hristoase, cine Te-a rugat pentru mine, ca sa ma aduci in aceasta lume si sa ma nasc din parinti buni si credinciosi, de vreme ce atatia altii se nasc turci (musulmani), papistasi (romano-catolici), masoni, evrei sau idolatri si chiar atei? Cu cat trebuie, dar, sa Te iubesc mai mult si sa-Ti multumesc pentru acest dar atat de mare si pentru binefacerea pe care mi-ai dat-o? Chiar si sangele meu de l-as varsa, tot nu as putea sa-Ti multumesc?

 

   Mantuitorul meu Preadulce, cine Te-a rugat pentru mine, ca sa ma rabzi de atatia ani pe mine, cel ce din varsta copilariei pacatuiesc, si nu Te scarbesti de mine, vazandu-ma nedreptatind, furand, maniindu-ma, lacomindu-ma dupa mancaruri si dupa altele, pizmuind si toata rautatea savarsind, iar pe Tine, Dumnezeul meu, ocarandu-Te prin faptele mele?

   Tu, Doamne al meu, nu ai trimis moartea, ca sa ma ia, in pacate aflandu-ma, ci cu indurare m-ai rabdat pe mine care, daca as fi murit, vesnic m-as fi osandit. O, bunatatea Ta, Doamne!

   Cine Te-a rugat pentru mine, ca sa ma aduci la pocainta si la marturisire si sa ma imbraci in Marea si Ingereasca Schima? O, maretia Ta, Doamne! Cat de infricosatoare si de mareata este purtarea Ta de grija! O, bogatia darurilor Tale, Doamne! O, vistieriile Tale cele nedesertate si tainele cele negraite! Cine nu se va infricosa, vazand bunatatea Ta? Cine nu se va minuna, vazand bogatia milei Tale? Ma infricosez, Stapane, sa povestesc bogatia darurilor Tale.

   Stapanul si Domnul meu sa mantuiasca pe cel ce-L rastigneste! Eu, prin pacatele mele, pe Facatorul meu Il rastignesc, iar Cel ce m-a zidit pe mine ma slobozeste. O, Iisuse, dulce dragoste, cat de mult iti sunt dator. Nu pentru viata vesnica pe care mi-ai fagaduit-o trebuie sa Te iubesc, Ziditorul meu, nu pentru ca mi-ai spus ca-mi vei da Harul Tau, nici pentru Rai, ci sunt dator sa Te iubesc pentru ca m-ai slobozit din robia pacatului si a patimilor.