Să ne amintim de noi înșine, ca să nu muncim în zadar

   Osteneli fără rod și puterea întoarcerii spre sine

Pilda

†

Când binele se pierde în zadar

  Într-o chilia liniştită, un bătrân a auzit un glas: „Vino să-ţi arăt ce fac oamenii.” I s-au arătat chipuri care munceau mult — dar fără roadă: un om tăia lemne şi le adăuga la un morman pe care nu-l putea ridica; altul scotea apă cu un ulcior spart; doi călăreţi ţineau o bârna şi nu vroiau să o lase în faţa celuilalt, aşa că nu reuşeau să intre în biserică. Glasul l-a învăţat pe bătrân cum să citească aceste imagini: omul care taie lemne e cel care adaugă păcate în loc să se pocăiască; cel cu ulciorul e cel care face fapte bune dar le amestecă cu rele, that le anulează folosul; călăreţii sunt cei care şi-ar dori dreptatea dar o poartă cu trufie şi refuză smerenia.

   Această pildă ne cheamă la trezvie: a face mult nu înseamnă a face bine dacă nu ne îndreptăm inima. Tocmai despre aceasta ne vorbeşte şi pilda convertirii lui Saul din Tars: el credea că slujeşte adevărul dar, orbit de lumină şi întâlnind pe Hristos, îşi schimbă pacea şi devine Apostolul Pavel. Pocăinţa şi harul îl întemeiază pe om pe calea cea bună.

   Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă la o curăţire practică: lepădaţi mânia, rautatea, minciuna; îmbrăcaţi omul cel nou care se reinnoieşte după chipul Creatorului. Nu plăti cu rău pentru rău, ci biruie răul cu binele — căci doar aşa faptele noastre dobândesc sens şi nu rămân zadarnice.

✍️ Întrebare pentru cititor: Ce „morman” din viaţa ta cere curăţire acum? Oare ai un obicei care pare virtute dar îţi face rău ţie sau altora?
Te invit să te rogi, să cercetezi şi — dacă poţi — să scrii aici o scurtă hotărâre de schimbare.

Citate inspiratoare:
„Nu vă minţiţi unul pe altul… v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi și v-aţi îmbrăcat cu cel nou.” (Sf. Ap. Pavel)

❇

❇❇

❇❇❇

❇❇

❇