Prin ochii celor dragi - Tac-tac, clipa sfântă

   Reflecție pentru azi: Privește în jur și caută clipa în care „ochii” unui moment, unei persoane sau unei amintiri îți dezvăluie ceva sacru. Cu siguranță acolo se ascunde un strop de divinitate.

†

   Prin ochii celor dragi - Tac-tac, clipa sfântă

---

 

📖 „L-am văzut pe Dumnezeu”

Ști-tată. Fost-am întrebată o dată:
– Ce culoare de ochi poartă Dumnezeu?
Atunci am văzut zorii zilei, tată:
un firicel de rouă înrourată.

În ochii mamei, am văzut, tată,
culoarea dorului scăldată.
Ști-tată? În lacrimi, tată,
în ochii căprui ai bunicii
văzut-am zăpezi sclipici.

Și-n ruga fierbinte,
Maica cerului o cuprinde
și îi șoptește:
„În ochii tăi e atâta Dumnezeu.”

L-am văzut pe Dumnezeu, tată,
în ochii mei și-ai tăi,
atunci când suntem singuri, singurei.

În ochii pribegi ai străinului
văzut-am puterea colindului,
presărat cu pietrele cuvântului
care încă mai tac… tic-tac, tic-tac.

În ochi curați ai pruncului
văzut-am firul albastru ceresc,
cu stele, cu lună, cu soare
adunate-n năframa mântuitoare,
lucrând ca un ceas: tic-tac, tic-tac.

În ochi stinși ai Magdalenei
durut-au pleoapele, genele
de dorul curat al iubirii
și-al zămislirii.

De nucul la poartă,
de dragul din prag: tic-tac, tic-tac.

Sub lună caldă, deodată
văzut-am un ochișor gingaș de fată,
dorul din inima-i învolburată…

Of, tată, în ochii sufletului ce pleacă
văzut-am o viață întreagă,
cu râs, cu plâns, cu zbucium,
cu hore și dor în bucium.

Da, tată, și ce n-aș da eu, tată,
să-l văd de fiecare dată pe Dumnezeu
în ochii mei și-ai tăi, tată.

---

✨  Dacă ți-a plăcut, dă mai departe, lasă un comentariu și distribuie ca să răspândim împreună speranța și frumusețea!