„Nimica sunt, nimica pot, nimica am” – cuvânt de smerenie spre mântuire
Pildă despre smerenie: „Nimica sunt, nimica pot, nimica am”. Tâlcuire duhovnicească, pacea inimii și Rugăciunea lui Iisus.
(pildă bisericească) ⤵
Într-o vreme, un bătrân cu viaţă îmbunătăţită şi cu multă cercare a inimii a căzut înaintea Bunului Dumnezeu în rugăciune, zicând cu suspin:
— Doamne, ce fapte să mai fac, ca să mă mântuiesc?
Şi pe când se ruga el cu lacrimi, i s-a arătat îngerul Domnului şi i-a grăit cu blândeţe, ca un părinte către fiu:
— Aşa să te mântuieşti, de vei cugeta neîncetat acestea: „nimica sunt, nimica pot, nimica am”.
🕀
Despre tulburări şi liniştirea inimii
Bătrânul a mai cugetat şi aceasta: cel ce se smereşte caută să fugă de tulburări.
Dar în viaţa aceasta, de tulburări cu totul nu poţi fugi, căci necazurile vin şi fără să le chemi, iar oamenii nu sunt toţi pe măsura păcii.
Însă este o cale, mică şi simplă, dar tare folositoare:
să-ţi ţii gura închisă când nu este nevoie, să nu răspunzi aprins, să nu întorci cuvânt peste cuvânt, să nu hrăneşti focul.
Şi în locul vorbelor multe, să pui straja rugăciunii, zicând cu inimă zdrobită:
„ Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul! ”
👉 Rugăciunea lui Iisus în 36 de limbi ale lumii ⤴
Apoi, dacă eşti silit a răspunde, să grăieşti numai strictul de trebuinţă, cât se cere, fără împotrivire, fără înţepare, fără osândire.
Aşadar, frate creştine, de voieşti mântuire, nu căuta întâi lucruri mari şi arătate, ci ţine această comoară ascunsă în inimă:
„ Nimica sunt, nimica pot, nimica am. ”
Şi de vei păzi cuvântul acesta, vei afla că El naşte pace, taie mândria, stinge tulburarea şi deschide uşa milei lui DUMNEZEU. Căci smerenia este rădăcina tuturor bunătăţilor, iar DOMNUL celor smeriţi le dă har.
❇
❇❇
❇❇❇
❇❇
❇
Comentarii
Trimiteți un comentariu