Firmele alimentare fac profituri uriașe din produse nesănătoase

Alimentele ultraprocesate aduc profituri uriașe companiilor, dar sunt asociate cu obezitatea, diabetul și bolile de inimă. Află ce arată studiile.

În cămările noastre se află tot mai multe produse care seamănă cu hrana, dar sunt rezultatul unor formule industriale complexe. Sunt ieftine, gustoase, rezistă luni întregi și pot fi consumate imediat. Tocmai aceste avantaje le-au făcut atât de răspândite.

Problema apare atunci când produsele ultraprocesate ajung să înlocuiască mâncarea obișnuită și să ocupe cea mai mare parte a alimentației zilnice.

O amplă serie de cercetări publicată de revista medicală The Lancet avertizează că răspândirea alimentelor ultraprocesate afectează sănătatea publică și schimbă alimentația tradițională în numeroase țări. Din 104 studii analizate, 92 au găsit o asociere între consumul ridicat al acestor produse și un risc mai mare pentru cel puțin o boală cronică. Asocierea nu înseamnă automat că fiecare produs provoacă direct boala, dar amploarea rezultatelor nu poate fi ignorată. The Lancet – Ultra-processed Foods and Human Health

Ce sunt alimentele ultraprocesate?

Acestea nu sunt doar alimente gătite sau ambalate. În clasificarea NOVA, ele sunt formule industriale realizate din ingrediente rafinate – amidon modificat, grăsimi, siropuri, proteine izolate – la care se adaugă coloranți, arome, emulsificatori, îndulcitori și conservanți rar folosiți într-o bucătărie obișnuită.

În această categorie pot intra băuturile îndulcite, chipsurile, tăițeii instant, mezelurile, biscuiții, cerealele foarte îndulcite, dulciurile ambalate și numeroase mâncăruri gata preparate. Dar nu orice produs încadrat drept ultraprocesat are exact același profil nutrițional. O băutură carbogazoasă și o pâine industrială bogată în fibre nu trebuie judecate mecanic ca fiind identice.

Problema principală este alimentația dominată de asemenea produse, mai ales când acestea conțin mult zahăr, sare ori grăsimi nesănătoase și puține fibre sau substanțe nutritive.

De ce ne pot face să mâncăm mai mult?

Multe dintre aceste produse sunt create pentru a fi ușor de mestecat, intens aromate și consumate rapid. Combinația dintre dulce, sărat și gras poate încuraja mâncatul peste măsură, chiar dacă termenul „dependență” trebuie folosit cu prudență.

Un studiu controlat realizat de cercetători ai Institutelor Naționale de Sănătate din SUA a urmărit 20 de adulți. Atunci când au primit o alimentație ultraprocesată, participanții au consumat în medie cu aproximativ 500 de calorii mai mult pe zi și au câștigat aproape un kilogram în două săptămâni. În perioada cu alimente neprocesate, aceiași oameni au mâncat mai puțin și au slăbit. Studiul publicat în Cell Metabolism

Consumul ridicat a fost asociat, în diferite cercetări, cu obezitatea, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, depresia și mortalitatea prematură. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a raportat și o asociere cu riscul de a suferi simultan de cancer și boli cardiometabolice, pe baza datelor provenite de la peste 266.000 de persoane. IARC – Alimentele ultraprocesate și riscurile pentru sănătate

Când profitul ajunge mai important decât hrana

În Statele Unite, 55% din caloriile consumate provin în prezent din produse ultraprocesate; în cazul copiilor și adolescenților, proporția este de aproape 62%. În Regatul Unit, acestea asigură peste jumătate din aportul energetic, iar în Australia se apropie de jumătate. Datele oficiale ale CDC

Această răspândire nu poate fi explicată doar prin alegerile oamenilor. Produsele ultraprocesate sunt convenabile, au o durată mare de păstrare și pot aduce câștiguri mai mari decât alimentele proaspete.

O analiză financiară a companiilor alimentare și agricole listate în Statele Unite arată că, între 1962 și 2021, întregul sector a distribuit acționarilor aproximativ 2,9 trilioane de dolari. Producătorii de alimente ultraprocesate au oferit singuri aproximativ 1,5 trilioane – mai mult de jumătate din întreaga sumă. Așadar, cifra de 2,9 trilioane nu reprezintă exclusiv profitul alimentelor ultraprocesate, cum s-a afirmat uneori, ci totalul plăților către acționarii mai multor sectoare alimentare.

Cu asemenea resurse vin publicitatea agresivă, influența politică și capacitatea de a întârzia reguli care ar putea reduce vânzările. Marile companii – printre care Nestlé, PepsiCo, Coca-Cola, Unilever și altele – sunt criticate pentru folosirea unor strategii întâlnite și în industria tutunului: lobby, sponsorizarea cercetărilor favorabile, promovarea prin influenceri și publicitatea îndreptată spre copii.

Nu este suficient să învinovățim cumpărătorul

Omului i se spune adesea: „Alege mai sănătos”. Dar alegerea nu este cu adevărat liberă atunci când produsul nesănătos este mai ieftin, mai accesibil și promovat pretutindeni, iar hrana proaspătă costă mai mult și cere timp pentru pregătire.

De aceea sunt necesare etichete de avertizare ușor de înțeles, limitarea publicității adresate copiilor, reguli pentru produsele vândute în școli și un acces mai bun la hrană proaspătă. Organizația Mondială a Sănătății recomandă chiar reglementări obligatorii pentru marketingul alimentelor bogate în zahăr, sare și grăsimi nesănătoase. Recomandările OMS

Responsabilitatea personală rămâne importantă: să citim etichetele, să gătim mai des și să alegem alimente cât mai simple. Dar sănătatea publică nu poate fi apărată numai prin voința fiecărui cumpărător.

Trupul nu este un coș în care aruncăm orice ni se vinde. Este un dar pe care avem datoria să-l îngrijim cu măsură și discernământ. Iar întrebarea rămâne: vor apăra guvernele sănătatea oamenilor sau vor lăsa profitul să hotărască, în continuare, ce ajunge pe masa noastră?