Psalmul 146 este o laudă adusă lui Dumnezeu, subliniind bunătatea și puterea Sa. În primele versete, se îndeamnă credincioșii să Îl laude pe Domnul, menționând cântarea este plăcută Lui. Psalmul proslăvește, de asemenea, faptele divine, precum reconstruirea Ierusalimului și vindecarea celor zdrobiți la inimă. Se afirmă măreția lui Dumnezeu, care numără stele și împarte cu înțelepciune binecuvântările asupra creației. În final, Psalmul ne învață că voința Domnului se află în cei care se îngrijesc de El și nădăjduiesc în mila Sa, reafirmând că adevărata putere și bunăvoință nu se regăsește în forța umană, ci în credința și smerenia față de Dumnezeu.
†
1. Lăudaţi pe Domnul, că bine este a cânta; Dumnezeului nostru plăcută Îi este cântarea.
2. Când va zidi Ierusalimul, Domnul va aduna şi pe cei risipiţi ai lui Israel;
3. Cel ce vindecă pe cei zdrobiţi cu inima şi leagă rănile lor
4. Cel ce numără mulţimea stelelor şi dă tuturor numele lor.
5. Mare este Domnul nostru şi mare este tăria Lui şi priceperea Lui nu are hotar.
6. Domnul înalţă pe cei blânzi şi smereşte pe cei păcătoşi până la pământ.
7. Cântaţi Domnului cu cântare de laudă; cântaţi Dumnezeului nostru în alăută;
8. Celui ce îmbracă cerul cu nori, Celui ce găteşte pământului ploaie, Celui ce răsare în munţi iarbă şi verdeaţă spre slujba oamenilor;
9. Celui ce dă animalelor hrana lor şi puilor de corb, care Îl cheamă pe El.
10. Nu în puterea calului este voia Lui, nici în cel iute la picior bunăvoinţa Lui.
11. Bunăvoinţa Domnului este în cei ce se tem de El şi în cei ce nădăjduiesc în mila Lui.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
„Rugăciunile, gândurile și ideile tale ne inspiră! Lăsați un comentariu.”