Strigătul către Dumnezeu pentru izbăvire și dreptate în fața asupririi vrăjmașilor: Psalmul 73 al lui David

   Psalmul 73 este o rugăciune profundă de lamentare și invocare a ajutorului divin în fața asupririi și profanării locurilor sfinte de către vrăjmași. Proorocul David, văzând distrugerea și hulirea adusă asupra poporului și asupra templului, strigă către Dumnezeu, cerându-I să nu-și părăsească poporul și să-și aducă aminte de legământul Său. Psalmul exprimă durerea colectivă a unei națiuni subjugate, implorând dreptatea divină și mântuirea promisă. Totodată, se reafirmă credința în puterea lui Dumnezeu, Creatorul tuturor lucrurilor, care a stăpânit asupra întregii creații din veacuri și va aduce izbăvire.

†

1. Pentru ce m-ai lepădat, Dumnezeule, până în sfârşit? Aprinsu-s-a inima Ta peste oile păşunii Tale.

2. Adu-Ți aminte de poporul Tău, pe care l-ai câştigat de la început.

3. Izbăvit-ai toiagul moştenirii Tale, muntele Sionului, acesta în care ai locuit.

4. Ridică mâinile Tale împotriva mândriilor lor, până la sfârşit, că rău a făcut vrăjmaşul în locul cel sfânt al Tău.

5. Şi s-au fălit cei ce Te urăsc pe Tine în mijlocul locului de prăznuire al Tău, pus-au semnele lor drept semne;

6. Sfărâmat-au intrarea cea de deasupra.

7. Ca în codru cu topoarele au tăiat uşile locaşului Tău, cu topoare şi ciocane l-au sfărâmat.

8. Ars-au cu foc locaşul cel sfânt al Tău, până la pământ; spurcat-au locul numelui Tău.

9. Zis-au în inima lor împreună cu neamul lor: «Veniţi să ardem toate locurile de prăznuire ale lui Dumnezeu de pe pământ».

10. Semnele noastre nu le-am văzut; nu mai este profet şi pe noi nu ne va mai cunoaşte.

11. Până când, Dumnezeule, Te va ocărî vrăjmaşul, până când va huli potrivnicul numele Tău, până în sfârşit?

12. Pentru ce întorci mâna Ta şi dreapta Ta din sânul Tău, până în sfârşit?

13. Dar Dumnezeu, Împăratul nostru înainte de veac, a făcut mântuire în mijlocul pământului.

14. Tu ai despărţit, cu puterea Ta, marea; Tu ai zdrobit capetele balaurilor din apă;

15. Tu ai sfărâmat capul balaurului; datu-l-ai pe el mâncare popoarelor pustiului.

16. Tu ai deschis izvoare şi pâraie; Tu ai secat râurile Itanului.

17. A Ta este ziua şi a Ta este noaptea. Tu ai întocmit lumina şi soarele.

18. Tu ai făcut toate marginile pământului; vara şi primăvara Tu le-ai zidit.

19. Adu-Ţi aminte de aceasta: Vrăjmaşul a ocărât pe Domnul şi poporul cel fără de minte a hulit numele Tău.

20. Să nu dai fiarelor sufletul ce Te laudă pe Tine; sufletele săracilor Tăi să nu le uiţi până în sfârşit.

21. Caută spre legământul Tău, că s-au umplut ascunzişurile pământului de locuinţele fărădelegilor.

22. Să nu se întoarcă ruşinat cel umilit; săracul şi sărmanul să laude numele Tău.

23. Scoală-Te, Dumnezeule, apără pricina Ta; adu-Ţi aminte de ocara de fiecare zi, cu care Te necinsteşte cel fără de minte.

24. Nu uita strigătul vrăjmaşilor Tăi! Răzvrătirea celor ce Te urăsc pe Tine se urcă pururea spre Tine.

~*~

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

~*~

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

~*~

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeule.

~*~

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Strigătul către Dumnezeu pentru izbăvire și dreptate în fața asupririi vrăjmașilor: Psalmul 73 al lui David