Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir pentru toate zilele – trezvie, pocăință și nădejde
Descoperă Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir pentru toate zilele: o chemare la trezvie, pocăință și nădejde, cerând mila Domnului și ajutorul Maicii Domnului și al sfinților.
Rugăciunea Sfântului Alexandru din Svir (text)
„ Suflete, suflete al meu, pentru ce te plângi la Domnul? Căci lenea ta pentru chinurile veșnice mijlocitoare îți este. Dacă darul lui Dumnezeu l-ai cunoaște, cu lacrimi fierbinți ai plânge, suspinând și întristându-te pentru orice păcat, pentru cel mic și pentru cel mare. Strigă către Stăpâna ta să nu te lovească mânia Celui ce ține toate cu dreapta Sa atotputernică, însă eu, păcătosul și leneșul, cel ce am limba vicleană, cum mă voi ruga Stăpânei mele ca să mă izbăvească Domnul de înfricoșata Judecată? Căci tot timpul mă cutremur în inima mea cugetând la înfricoșata Judecată ca să fiu izbăvit de chinurile cele veșnice și de viermele cel neadormit și de întunericul cel mai din afară și de flăcările cele nestinse. Miluiește-mă pe mine, păcătosul robul Tau (numele), ca pe Pavel Apostolul, pe care mai mult decât pe toți l-ai iubit, și nu întoarce fața Ta de la mine, cel sărman, în acea Zi înfricoșată de care se cutremură sufletul meu și se îngrozesc mădularele trupului meu. Doamne, izbăvește-mă pe mine de înfricoșatul ceas, ca să nu mă departez de mila Ta. Îi rog pe Sfinții îngeri și Arhangheli, pe prooroci și mucenici și pe toți sfinții să se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. Pentru rugăciunile voastre să întoarcă Stăpânul mânia Lui de la mine, păcătosul. Iar tu, Preacurată Doamnă Fecioară, care ai îndrăzneală la Fiul tău pentru robii Tăi, nu uita ostenelile robului tau (numele). Stăpâne Mântuitorule, din săracul meu suflet, Ție mă rog, izbăvește-mă de durerea păcatelor mele și primește-mă întru bucuria vieții celei nesfârșite, în care se preamărește Preasfânt Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin! ‟
🕀 Din cutremur, spre nădejde
Rugăciunea aceasta nu ne lasă să rămânem în amorțire. Ne arată adevărul despre noi, dar și adevărul despre Dumnezeu: El poate ierta, ridica, curăți și întări.
Când o rostești zilnic, ea devine ca un clopot interior: te cheamă la pocăință, dar îți și ține aprinsă nădejdea că mila Domnului este mai mare decât căderea omului.
❇
❇❇
❇❇❇
❇❇
❇
Comentarii
Trimiteți un comentariu