Lumină a venit în lume, pentru ca tot cel ce crede în DOMNUL IISUS, nu va rămâne în întuneric.
†
Deci cu șase zile înainte de Pasti,
DOMNUL IISUS a venit în Betania, unde era
Lazăr, cel pe care-l înviase din morți. Și I-au făcut acolo cină și Marta slujea. Și Lazăr era unul dintre cei ce ședeau la masă cu El. Atunci
Maria, luând o litra cu mir de nard curat, de mult preț, a uns picioarele lui Iisus și le-a șters cu părul capului ei, iar casă s-a umplut de mireasma mirului. Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Săi – cel care avea să-L vândă –, a zis:
- De ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinaric și să-i fi dat săracilor?
Iar el a zis această nu pentru că îi era lui grijă de săraci, ci pentru că era fur și, având pungă, vămuia ce se punea într-însă. A zis deci DOMNUL IISUS:
Las-o, că pentru ziua îngroparii Mele l-a păstrat, că pe săraci îi aveți pururea cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți pururea.
Atunci mulțime mare de Iudei a aflat că El este acolo și au venit nu numai pentru DOMNUL IISUS, ci să-l vadă și pe Lazăr pe care El îl inviase din morți. Iar arhiereii au pus la cale că și pe Lazăr să-l omoare, căci din pricina lui mulți dintre Iudei mergeau și credeau în Iisus.A două zi, marea mulțime care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit în întâmpinarea Lui și strigau:Osana!, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!” și: „Împăratul lui Israel!”
Și DOMNUL IISUS, găsind un asin tânăr, a șezut pe el, precum este scris: Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine șezând pe mânzul asinei.
Pe acestea ucenicii Săi nu le-au înțeles de la început; dar când S-a preamărit DOMNUL IISUS, atunci și-au adus ei aminte că acestea pentru El erau scrise și că pe acestea le-au făcut ei pentru Ele. Drept aceea, mulțimea care era cu El când l-a strigat pe Lazăr din mormânt și l-a înviat din morți dădea mărturie, de aceea L-a și întâmpinat mulțimea, pentru că auzise că El a făcut această minune. Atunci fariseii ziceau între ei:
Vedeți că-ntru nimic nu va este de folos!, iată că lumea s-a dus după el!…
Și erau niște Elini, din cei ce se suisera la sărbătoare să se-nchine. Deci aceștia au venit la Filip, care era din Betsaida Galileii, și l-au rugat, zicând: Doamne, vrem să-L vedem pe DOMNUL IISUS. Filip a venit și i-a spus lui Andrei și Andrei și Filip au venit și I-au spus lui DOMNUL IISUS.
Iar DOMNUL IISUS le-a răspuns, zicând:
A venit ceasul că Fiul Omului să fie preamărit. Adevăr, adevăr va spun: - Dacă bobul de grâu care cade-n pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce roadă multă. Cel ce-și iubește viață, O va pierde; dar cel ce-și urăște viață în lumea această, O va păstra pentru viață vesnică. Dacă-Mi slujește cineva, să-Mi urmeze și unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă-Mi slujește cineva, Tatăl Meu îl va cinsti. Acum sufletul Meu e tulburat, și ce voi zice?: - Izbăvește-Mă, Părinte, de ceasul acesta?… Dar Eu pentru această am venit în ceasul acesta! Părinte, preamărește-Ți numele!… Atunci a venit glas din cer, zicând: - L-am și preamărit, și iarăși îl voi preamări!
Iar mulțimea care stă și care auzise, zicea:
↪ Tunet a fost! ↪ Alții ziceau: ↪ Înger I-a grăit!
DOMNUL IISUS, răspunzând, a zis: Nu pentru Mine a fost glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi; acum stapanitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Iar Eu, când mă voi înalta de pe pământ, pe toți îi voi trage la Mine. Iar pe această o zicea arătând cu ce moarte avea să moară.
I-a răspuns deci mulțimea: Noi am auzit din lege că Hristosul rămâne în veac. Cum de zici tu că Fiul Omului trebuie să se înalte? Cine este acesta, Fiul Omului?
Atunci le-a zis DOMNUL IISUS:
Încă puțină vreme Lumina este cu voi. Umblați cât aveți Lumina, că să nu va cuprindă întunericul. Și cel ce umblă în întuneric nu știe unde merge. Cât aveți Lumina, credeți în Lumina, că să fiți fii ai Luminii.
Acestea le-a vorbit DOMNUL IISUS și, plecând, S-a ascuns de ei.
Și cu toate că atâtea minuni a făcut El în față lor, ei tot nu credeau într-Însul. Că să se plinească cuvântul profetului Isaia, pe care l-a zis:
Doamne, cine i-a dat crezare auzului nostru? Și cui i s-a descoperit brațul Domnului?
De aceea nu puteau să creadă, că a mai zis Isaia: El ochii lor i-a orbit și inima lor a împietrit-o, pentru că ei cu ochii să nu vadă și cu inima să nu-nțeleagă, că nu cumva ei să-și revină și Eu să-i vindec.
Pe acestea le-a zis Isaia când I-a văzut slavă și a grăit despre El. Totuși, și dintre căpetenii mulți au crezut într-Însul, dar n-o mărturiseau din pricina fariseilor, că să nu fie izgoniți din sinagogă. Căci ei au iubit slavă oamenilor mai mult decât slavă lui Dumnezeu. Iar DOMNUL IISUS a strigat și a zis:
- Cel ce crede în Mine, nu în Mine crede, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. Și cel ce Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Eu, Lumina am venit în lume, pentru că tot cel ce crede în Mine să nu rămână în întuneric. Și dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, Eu nu-l judec, că n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea.
Pe cel ce se leapădă de Mine și nu primește cuvintele Mele, are cine să-l judece, cuvântul pe care Eu l-am grăit, acela îl va judecă în ziua de apoi, pentru că Eu nu de la Mine am grăit, ci Tatăl, Cel ce M-a trimis, El Mi-a poruncit ce să spun și ce să grăiesc. Și știu că porunca Lui este viață veșnică. Așadar, ceea ce grăiesc Eu: precum Mi-a spus Mie Tatăl, așa grăiesc.
Sfânta evanghelie după Ioan, Capitolul 12: 1-50
Pași spre Înviere - Marțea Mare
❇
❇❇
❇❇❇
❇❇
❇
Comentarii
Trimiteți un comentariu