Cartea Tedeumului — Slujba de Mulțumire Ortodoxă & Imnul „Te Deum Laudamus” | Rugăciune Pentru Toți

Cartea Tedeumului — Glasul de Mulțumire al Bisericii Descoperă tâlcul duhovnicesc al Cărții Tedeumului, slujba de mulțumire a Bisericii Ortodoxe, rânduiala sa și imnul „Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm”, cu rol în rugăciuni de început de an, hramuri și momente de recunoștință. Cartea de Tedeum este una dintre sfintele cărți de slujbă ale Bisericii, cea ce adună în paginile sale glasul de mulțumire al Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolești. Întru mijlocul acestei cărți strălucește imnul cel mare și veșnic, care se grăiește cu cinste și evlavie: „Te Deum laudamus” — „Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm” , imn al Sfintei Creștinătăți, în tradiție atribuit preasfinților ierarhi Ambrozie al Milanului și Augustin de Hipona . În cultul ortodox românesc, slujba de Tedeum este rânduită nu numai ca o rugăciune de mulțumire plină de evlavie, ci și ca o cerere smerită către Dumnezeu, Cel ce toate le dă cu larghețe și milă. Această slujbă se săvârșește la începutul anului, la sărbătorir...

Află ce rânduieli se respectă între Paște și Rusalii în Biserica Ortodoxă

Ce NU e bine să faci între Paște și Rusalii

Află ce rânduieli se respectă între Paște și Rusalii în Biserica Ortodoxă: de ce nu se îngenunchează, nu se fac metanii, nu se rostește „Împărate ceresc” și ce dezlegări sunt în această perioadă a bucuriei pascale.

Ce NU este bine să faci între Paște și Rusalii – Rânduieli ortodoxe în perioada Penticostarului

(rânduieli ale bucuriei pascale în perioada Penticostarului)

Între slăvita zi a Învierii Domnului și praznicul Pogorârii Sfântului Duh se întinde o vreme aleasă și luminată, pe care Sfinții Părinți o numesc Cincizecimea sau Penticostarul – cincizeci de zile de bucurie neîntreruptă, ca o singură Duminică prelungită. În această vreme, Biserica nu trăiește în duh de întristare, ci în duh de biruință, căci moartea a fost călcată, iar viața s-a arătat lumii.

Pentru aceasta, rânduielile liturgice sunt diferite față de alte perioade ale anului bisericesc, iar credincioșii sunt chemați să păstreze cu evlavie aceste rânduieli ale luminii.

 ↪ Nu se ține post aspru

În aceste zile sfinte, Biserica nu rânduiește post aspru, pentru că întreaga perioadă este o prelungire a bucuriei Învierii. Nu este vreme de întristare, ci de laudă și mulțumire, de aceea rânduiala postirii se îndulcește, iar credincioșii sunt chemați să trăiască libertatea harului pascal.

  ↪  Nu se elimină peștele miercurea și vinerea

Chiar și în zilele de miercuri și vineri, care în mod obișnuit sunt zile de post, se face dezlegare la pește, semn că bucuria Învierii covârșește rânduiala obișnuită a nevoinței.

Aceasta nu este slăbire a disciplinei, ci mărturie a faptului că Hristos Cel Înviat a adus lumii viață nouă.

  ↪  Nu stăm în genunchi în biserică

Din vechime, Sfinții Părinți au rânduit ca în această perioadă rugăciunea să se facă stând în picioare, ca semn al ridicării omului din căderea păcatului prin Învierea Domnului. Canonul 20 al Sinodului I Ecumenic întărește limpede această rânduială.

A sta în picioare înaintea lui Dumnezeu este chip al omului înviat împreună cu Hristos.

  ↪  Nu se fac metanii mari

Metaniile sunt semn al pocăinței și al plângerii pentru păcat. Însă între Paști și Rusalii, Biserica nu plânge, ci se bucură. De aceea, metaniile mari se opresc până la Pogorârea Duhului Sfânt, când viața liturgică revine la rânduiala obișnuită.

Această oprire nu înseamnă lipsă de evlavie, ci arată plinătatea biruinței pascale.

  ↪  Nu rostim rugăciunea „Împărate ceresc”

În această perioadă, rugăciunea către Sfântul Duh:

Împărate ceresc, Mângâietorule…

nu se rostește, pentru că ea este legată de lucrarea văzută a Duhului Sfânt, Care Se pogoară la Rusalii.

În locul ei, Biserica pune pe buzele credincioșilor cântarea biruinței:

Hristos a înviat din morți,
Cu moartea pe moarte călcând
Și celor din morminte
Viață dăruindu-le.

Această cântare devine respirația duhovnicească a întregii perioade pascale.

Așadar, vremea dintre Paști și Rusalii nu este o vreme obișnuită, ci o școală a bucuriei cerești, în care credincioșii sunt chemați să trăiască încă de pe pământ arvuna Învierii celei de obște.

Să păzim, dar, aceste rânduieli nu ca pe niște opreliști, ci ca pe niște daruri ale Bisericii, prin care sufletul se învață a sta drept înaintea lui Dumnezeu, în lumină, în nădejde și în cântare de biruință:

Hristos a înviat!

❇❇
❇❇❇
❇❇

Comentarii