Invierea fiicei lui Iair si vindecarea femeii cu scurgere de sange

 Si iata a venit un barbat, al carui nume era Iair si care era mai-marele sinagogii. Si cazand la picioarele lui Iisus, Il ruga sa intre in casa Lui, Caci avea numai o fiica, ca de doisprezece ani, si ea era pe moarte. 

Si, pe cand se ducea El, multimile Il impresurau. Si o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sange si cheltuise cu doctorii toata averea ei, si de nici unul nu putuse sa fie vindecata, Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui si indata s-a oprit curgerea sangelui ei. 

Vindecarea femeii cu scurgere de sange

Si a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toti tagaduind, Petru si ceilalti care erau cu El, au zis: Invatatorule, multimile Te imbulzesc si Te stramtoreaza si Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine? Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Caci am simtit o putere care a iesit din Mine. Si, femeia, vazandu-se vadita, a venit tremurand si, cazand inaintea Lui, a spus de fata cu tot poporul din ce cauza s-a atins de El si cum s-a tamaduit indata. Iar El i-a zis: Indrazneste, fiica, credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace. 

Si inca vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicand: A murit fiica ta. Nu mai supara pe Invatatorul. Dar Iisus, auzind, i-a raspuns: Nu te teme; crede numai si se va izbavi. Si venind in casa n-a lasat pe nimeni sa intre cu El, decat numai pe Petru si pe Ioan si pe Iacov si pe tatal copilei si pe mama. Si toti plangeau si se tanguiau pentru ea. 

Iar El a zis: Nu plangeti; n-a murit, ci doarme. 

Si radeau de El, stiind ca a murit. 

Iar El, scotand pe toti afara si apucand-o de mana, a strigat, zicand: Copila, scoala-te! Si duhul ei s-a intors si a inviat indata; si a poruncit El sa i se dea sa manance. Si au ramas uimiti parintii ei. Iar El le-a poruncit sa nu spuna nimanui ce s-a intamplat.

(Luca 8, 41-56)

Invierea fiicei lui Iair

Talcuita de Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu Anania

Caci El este pacea noastra, El, Care’n trupul Sau a facut din cele doua „lumi una, adica a surpat peretele cel din mijloc al despartirii – ura –, desfiintand legea poruncilor in oprelistile ei, pentru ca sa-i cladeasca’ntru Sine pe cei doi intr’un singur om nou, facand pace, si prin cruce, omorand in ea ura, sa-i impace cu Dumnezeu pe amandoi, uniti intr’un singur trup. Si, venind, a binevestit pace voua celor de departe si pace celor de aproape; ca prin El si unii si altii intr’un singur Duh avem calea deschisa spre Tatal.
Prin urmare, voi nu mai sunteti straini, si nici venetici, ci sunteti concetateni ai sfintilor si casnici ai lui Dumnezeu, ziditi pe temelia apostolilor si a profetilor, piatra cea din capul unghiului fiind Insusi Iisus Hristos, intru Care toata zidirea, bine’ncheiata laolalta, creste spre a fi locas sfant intru Domnul; intru El sunteti si voi ziditi impreuna, spre a fi locas al lui Dumnezeu intru Duhul.

Efeseni 2: 14-22

Ca daca cuvantul grait prin inger s’a adeverit, si daca orice incalcare de porunca si neascultare si-a primit rasplata cea dreapta, atunci, cum vom scapa noi daca fi-vom nepasatori fata de o astfel de mantuire care, avandu-si inceputul in insasi propovaduirea Domnului, ne-a fost adeverita de catre cei ce au ascultat-o, impreuna cu ei marturisind si Dumnezeu prin semne si minuni si prin felurite puteri si prin daruri ale Duhului Sfant impartite dupa voia Lui?

Ca nu ingerilor le-a supus El lumea viitoare despre care vorbim. Dar cineva a marturisit unde vad, zicand: Ce este omul, ca-Ti amintesti de el? sau fiul omului, ca-l cercetezi pe el? Micsoratu-l-ai pentru-o clipa mai prejos de ingeri; cu slava si cu cinste l-ai incununat si l-ai pus peste lucrul mainilor Tale. Tu pe toate le-ai supus sub picioarele lui. Si daca I le-a supus pe toate, atunci nimic nu I s’a lasat nesupus. Dar acum noi inca nu vedem ca toate I-au fost supuse. Dar pe Cel ce pentru-o clipa mai prejos de ingeri a fost micsorat, pe Iisus, Il vedem incununat cu slava si cu cinste din pricina mortii pe care a suferit-o, in asa fel ca, prin harul lui Dumnezeu, pentru fiecare sa fi gustat moartea. Fiindca Lui, Cel pentru Care sunt toate si prin Care sunt toate, Lui, Cel ce pe multi fii i-a dus catre slava, Lui I se cadea sa-L desavarseasca prin patimire pe Incepatorul mantuirii lor.

Evrei 2:2-10