Treceți la conținutul principal

Lumina lină a Maicii Domnului în versurile lui Eminescu

 Lumina lină a Maicii Domnului în versurile lui Eminescu

Rugăciune eminesciană închinată Preasfintei Fecioare

 

Lumina lină a Maicii Domnului în versurile lui Eminescu. „Rugăciunea lui Eminescu către Preasfânta Fecioară” „Maica Domnului, alinarea sufletului eminescian” „Rugăciunea poeziei: Eminescu și credința în Fecioara Maria” „Eminescu și lumina speranței: Rugăciune către Maica Preacurată”

   Citind tulburătoarea rugăciune a lui Mihai Eminescu, parcă ne încearcă un sentiment profund de fraternizare cu marele poet. Versurile sale vibrante par să ne oglindească sufletele, iar emoția exprimată de el ne amintește de propriile noastre trăiri în fața poverilor vieții. De ce n-am recunoaște că, cel puțin o dată în viață, fiecare dintre noi a simțit povara apăsătoare a propriilor greșeli sau păcate, rodul „adâncii noastre deșertăciuni”?

   Pentru Eminescu, Fecioara Maria a fost simbolul liniștii în vreme de furtună, „luminĂ lină” care i-a luminat calea în cele mai întunecate momente. Maica Domnului i-a fost nădejde în clipele de îndoială, sprijin în vremuri de rătăcire, izvor nesecat de iubire și mângâiere.

   Însăși aceste sentimente sunt transpuse în celebra sa poezie, „Rugăciune”, unde geniul eminescian fuzionează cu o profundă sensibilitate religioasă. Iată câteva fragmente ale acestei capodopere:

LUMINĂ LINĂ
Crăiasa alegându-te, 
Îngenunchem rugându-te, 
Înaltă-ne, ne mântuie 
Din valul ce ne bântuie; 
Fii scut de întărire 
Și zid de mântuire, 
Privirea-ți adorată 
Asupra-ne coboară, 
O, Maică prea curată 
Și pururea Fecioara, Marie!
 
Noi, ce din milă sfântului 
Umbră facem pământului, 
Rugămu-ne-’ndurarilor 
Luceafărului marilor; 
Ascultă-a noastre plângeri, 
Regina peste îngeri, 
Din neguri te arată 
Lumina dulce, clară, 
O, Maică prea curată 
Și pururea Fecioara, Marie!

   Această poezie reprezintă mai mult decât o simplă rugăciune. Este un strigăt al sufletului, o chemare către ceea ce este mai pur și mai sfânt, o recunoaștere a propriilor slăbiciuni și a nevoii de ajutor divin. Prin intermediul acestor versuri, Eminescu ne învață să ne întoarcem privirea către Cer și să căutăm sprijin întotdeauna la Maica Domnului, cea care veghează asupra noastră cu o iubire neclintită.

   Să nu uităm că, asemenea lui Eminescu, și noi putem găsi alinare în rugăciune și speranță în mijlocul valurilor tulburi ale vieții. Privind către Fecioara Maria, putem descoperi lumina care să ne călăuzească și puterea care să ne susțină în cele mai grele momente.


   Eminescu nu s-a rugat doar o dată Maicii Preacurate. De aceea, va propun să ne reamintim de o altă rugăciune închinată Preasfintei Fecioare MARIA, Maică noastră, a tuturor. Mă refer la poezia Răsai asupra mea…, scrisă în 1879,


Răsai asupra mea, lumina lină


Răsari asupra mea, lumina lină,
Că-n visul meu ceresc d-odinioară;
O, maică sfânta, pururea fecioara,
În noaptea gândurilor mele vină.

Speranța mea tu n-o lasă să moară
Deși al meu e un noian de vină;
Privirea ta de milă caldă, plină,
Îndurătoare-asupra mea coboară.

Străin de toți, pierdut în suferință
Adâncă a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic și n-am tărie.

Da-mi tinerețea mea, redă-mi credință
Și reapari din cerul tău de stele;
Că să te-ador de-acum pe veci, Marie!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Hramul Bisericii din Schei, Câmpulung Muscel

   Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea Maicii Domnului în Biserică, o zi de mare însemnătate spirituală. Biserica din Schei, Câmpulung Muscel, și-a cinstit ocrotitoarea prin slujbe speciale și rugăciuni, reunind credincioșii într-o atmosferă de bucurie și comuniune. Sărbătoarea reamintește importanța dăruirii lui Dumnezeu și a mijlocirii Maicii Domnului în viața noastră. †   Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Hramul Bisericii din Schei, Câmpulung Muscel    Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși de pretutindeni prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică , o sărbătoare ce reamintește de dăruirea Preasfintei Fecioare Maria la Templul din Ierusalim , moment ce marchează începutul vieții sale în slujirea lui Dumnezeu.    An de an, această zi devine prilej de bucurie și rugăciune în multe lăcașuri de cult din țară, care își cinstesc ocrotitoarea, printre ele numărându-se și Biserica din Schei din municipiul Câmpulung Muscel. O...

Cândești de Muscel, satul binecuvântat al Patriarhului Iustin Moisescu

    Un fiu al Muscelului care a luminat Biserica: Patriarhul Iustin Moisescu †     Cândești de Muscel – Satul Patriarhului Iustin Moisescu    Într-un colț binecuvântat al Muscelului, la poalele dealurilor argeșene, se află satul Cândești — locul care a dat lumii unul dintre cei mai mari păstori ai Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhul Iustin Moisescu. Un vis pentru satul Cândești    Astăzi, părintele paroh Andrei Poștu poartă în suflet dorința de a închina un mic muzeu memoriei celui mai renumit fiu al satului. În biserica din Cândești se va așeza, spre pomenire și cinstire, o lucrare dedicată patriarhului care a luminat Biserica românească în vremuri grele. Acest demers este și împlinirea voii Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, care a dăruit credincioșilor musceleni o carte de suflet: „Cândești de Muscel. Satul Patriarhului Iustin Moisescu” — o lucrare ziditoare, așezată la temelia credințe...

Nektaria Karantzi: Vocea de Aur a Muzicii Bizantine

   Nektaria Karantzi: O Voce a Muzicii Bizantine cu Răsunet Internațional †    Nektaria Karantzi: O Viață Dedicată Muzicii Bizantine și Sacre    Nektaria Karantzi , originară din Atena, Grecia, reprezintă o figură emblematică a muzicii bizantine și sacre. Cu o voce de o profunzime spirituală rar întâlnită, Nektaria este recunoscută la nivel internațional ca una dintre cele mai importante interprete din acest domeniu. Activitatea sa, atât pe scenă, cât și în studio, este dedicată integral cântului bizantin, perpetuând tradiții muzicale vechi și sacre care traversează granițele culturale și lingvistice. O Viață Dedicată Muzicii Bizantine    Nektaria Karantzi a început să-și contureze drumul în muzica bizantină la o vârstă fragedă. La doar 9 ani, era deja implicată în activități corale, iar la 14 ani și-a lansat prima înregistrare. De-a lungul timpului, vocea sa a devenit o punte între tradiția muzicală grecească și audiențele internaționale. Un epi...