Treceți la conținutul principal

Primul film romanesc care arata chinurile si umilintele la care au fost supuse detinutele politice din inchisorile comuniste

Binecuvantata fii, inchisoare!
film romanesc

†

 Binecuvantata fii, inchisoare! - o poveste reala, plina de durere si de credinta.

 
Film in intregime: Binecuvantata fii, inchisoare!
   Acesta este primul film romanesc care arata chinurile si umilintele la care au fost supuse detinutele politice (femei) din inchisorile comuniste din Romania.


   Regizorul Nicolae Margineanu, al carui tata a fost inchis vreme de 16 ani in temnitele comuniste, a declarat: "Binecuvantata fii, inchisoare" a fost o datorie morala, un film inchinat acestor oameni care au suferit atat de mult. Ma bucur ca am reusit sa-l fac si il consider filmul cel mai important din cariera mea."
Rolul principal din film este jucat de Maria Ploae, alaturi de alte actrite, precum: Dorina Lazar, Ecaterina Nazarie, Victoria Cocias, Maria Rotaru, Iulia Lazar, Romanita Ionescu. Pentru rolul interpratat in acest film, Maria Ploae a castigat "Premiul Uniunii Cineastilor din Romania", in anul 2003. Filmul a castigat doua premii si a avut o nominalizare la "Festivalul de Film din Montreal", tot in anul 2003.

Actrita Maria Ploae, impresionata de intalnirea sa cu rolul personajului principal, se destainuie: "Si eu cred, ca si Nicole Grossu, ca cel mai important lucru care trebuie sa ni se intample pe pamant este sa ne intarim credinta si relatia cu Dumnezeu. In suferinta poti sa tradezi, poti sa mori, sau, poti sa-l gasesti pe Dumnezeu. "Binecuvantata fii, inchisoare" este un film profound spiritual si-i multumesc Nicoletei Grossu pentru ca a scris cartea si sotului sau, d-lui Serrgiu Grossu, ca ne-a acordat un ajutor substantial, indispensabil."

Actiunea filmului are loc in Romania, in mijlocul evenimentelor petrecute in anii 1940-1950. Regimul ateu, aflat la putere, incepea prigoana impotriva propriului neam si a propriei credinte. Nicoleta Valeria Brudeanu, o tanara intelectuala este arestata brusc, pe motive politice: ea facea parte dintr-un partid politic de opozitie, fiind nepoata pe linie materna a lui Iuliu Maniu.

Un film tonifiant, care isi propune sa dovedeasca ca orice suferinta acceptata si oferita lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvantari. Suferinta reuseste sa topeasca carapacea de indiferenta si molesala, necazurile materiale devenind ridicole fata de ascensiunea spirituala, mult mai importanta." (regizorul Nicolae Margineanu).

Film romanesc intreg:
Binecuvantata fii, inchisoare!

❇
❇❇
❇❇❇
❇❇
❇

Etichete:

Comentarii

  1. Slăvit să fie DOMNUL10:53

    Doar două țări din lume, din câte știu eu, îl menționează pe Dumnezeu în imnul lor, doar două țări din lume au steaguri cu patru ochi!

    Serbia și Georgia

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

„Rugăciunile, gândurile și ideile tale ne inspiră! Lăsați un comentariu.”

Postări populare de pe acest blog

Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Hramul Bisericii din Schei, Câmpulung Muscel

   Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea Maicii Domnului în Biserică, o zi de mare însemnătate spirituală. Biserica din Schei, Câmpulung Muscel, și-a cinstit ocrotitoarea prin slujbe speciale și rugăciuni, reunind credincioșii într-o atmosferă de bucurie și comuniune. Sărbătoarea reamintește importanța dăruirii lui Dumnezeu și a mijlocirii Maicii Domnului în viața noastră. †   Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Hramul Bisericii din Schei, Câmpulung Muscel    Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși de pretutindeni prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică , o sărbătoare ce reamintește de dăruirea Preasfintei Fecioare Maria la Templul din Ierusalim , moment ce marchează începutul vieții sale în slujirea lui Dumnezeu.    An de an, această zi devine prilej de bucurie și rugăciune în multe lăcașuri de cult din țară, care își cinstesc ocrotitoarea, printre ele numărându-se și Biserica din Schei din municipiul Câmpulung Muscel. O...
Trimiteți un comentariu
Citeste tot articolul »»»

Cândești de Muscel, satul binecuvântat al Patriarhului Iustin Moisescu

    Un fiu al Muscelului care a luminat Biserica: Patriarhul Iustin Moisescu †     Cândești de Muscel – Satul Patriarhului Iustin Moisescu    Într-un colț binecuvântat al Muscelului, la poalele dealurilor argeșene, se află satul Cândești — locul care a dat lumii unul dintre cei mai mari păstori ai Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhul Iustin Moisescu. Un vis pentru satul Cândești    Astăzi, părintele paroh Andrei Poștu poartă în suflet dorința de a închina un mic muzeu memoriei celui mai renumit fiu al satului. În biserica din Cândești se va așeza, spre pomenire și cinstire, o lucrare dedicată patriarhului care a luminat Biserica românească în vremuri grele. Acest demers este și împlinirea voii Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, care a dăruit credincioșilor musceleni o carte de suflet: „Cândești de Muscel. Satul Patriarhului Iustin Moisescu” — o lucrare ziditoare, așezată la temelia credințe...
Un comentariu
Citeste tot articolul »»»

Nektaria Karantzi: Vocea de Aur a Muzicii Bizantine

   Nektaria Karantzi: O Voce a Muzicii Bizantine cu Răsunet Internațional †    Nektaria Karantzi: O Viață Dedicată Muzicii Bizantine și Sacre    Nektaria Karantzi , originară din Atena, Grecia, reprezintă o figură emblematică a muzicii bizantine și sacre. Cu o voce de o profunzime spirituală rar întâlnită, Nektaria este recunoscută la nivel internațional ca una dintre cele mai importante interprete din acest domeniu. Activitatea sa, atât pe scenă, cât și în studio, este dedicată integral cântului bizantin, perpetuând tradiții muzicale vechi și sacre care traversează granițele culturale și lingvistice. O Viață Dedicată Muzicii Bizantine    Nektaria Karantzi a început să-și contureze drumul în muzica bizantină la o vârstă fragedă. La doar 9 ani, era deja implicată în activități corale, iar la 14 ani și-a lansat prima înregistrare. De-a lungul timpului, vocea sa a devenit o punte între tradiția muzicală grecească și audiențele internaționale. Un epi...
Trimiteți un comentariu
Citeste tot articolul »»»