Cartea Tedeumului — Glasul de Mulțumire al Bisericii Descoperă tâlcul duhovnicesc al Cărții Tedeumului, slujba de mulțumire a Bisericii Ortodoxe, rânduiala sa și imnul „Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm”, cu rol în rugăciuni de început de an, hramuri și momente de recunoștință. Cartea de Tedeum este una dintre sfintele cărți de slujbă ale Bisericii, cea ce adună în paginile sale glasul de mulțumire al Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolești. Întru mijlocul acestei cărți strălucește imnul cel mare și veșnic, care se grăiește cu cinste și evlavie: „Te Deum laudamus” — „Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm” , imn al Sfintei Creștinătăți, în tradiție atribuit preasfinților ierarhi Ambrozie al Milanului și Augustin de Hipona . În cultul ortodox românesc, slujba de Tedeum este rânduită nu numai ca o rugăciune de mulțumire plină de evlavie, ci și ca o cerere smerită către Dumnezeu, Cel ce toate le dă cu larghețe și milă. Această slujbă se săvârșește la începutul anului, la sărbătorir...
- Solicitați un link
- X
- Alte aplicații
Să ţinem neîncetat candela aprinsă în minte şi să ne înfrumusețăm sufletele mai mult decât casa.
RăspundețiȘtergereSfântul lerarh Nectarie din Eghina
CANDELA
RăspundețiȘtergereNu știu dacă-n lumea asta este lucru mai frumos
Decât candela ce arde la icoana lui Hristos..
E un dar trimis din ceruri flăcăruia din pahar:
Pâlpâirea ei cea blândă umple inima de har!
Câte taine mai ascunde candela ce-o ții pe masă..
Să o ții mereu aprinsă, că-ți sfințește-ntreaga casă!
Este o frumoasă jertfă ce-i oferi lui Dumnezeu
Să ții candela aprinsă la icoana Sa mereu!
Fă aceasta multă vreme și-o să simți și tu, creștine,
Cum coboară de la Domnul binecuvântări divine..
Astfel, candela ce arde cu fitil în untdelemn,
E simbolul păcii sfinte și-al milostivirii semn.
RăspundețiȘtergereAs vrea sa fiu mereu, o candela aprinsa ,
Si-n inima sa arda focul cel Dumnezeiesc.
Sa raspandeasca in jur si pace si lumina,
Sa se rasfranga iubirea Domnului Ceresc.
Dar griji si umbra gandurilor triste
Si neincrederea in ajutorul cel divin,
Imi sting mereu a flacarii vapaie,
Si sufletul isi plange in intuneric al sau chin.
Dar vine mana calda, iubitoare,
A Celui ce pe toate le-a zidit.
Si imi aprinde iarasi focul dragostei divine,
Caci El din veacuri omenirea a iubit.
Si nu isi lasa niciodata faptura ca sa piara,
Ci cu pronia cereasca o ajuta tot mereu,
Sa se ridice si sa mearga inainte.
Desi drumul pare cateodata greu.
As vrea sa fiu mereu o candela aprinsa.
Si in lumina ei sa caut calea spre inalt.
Sa ii pastrez focul, ca pe o comoara Sfanta
Si din caldura ei in jurul meu sa impart.
Ajuta-ma o Doamne in toate.
Iubirea Ta s-o am neincetat!
Amin.