O cinstim pe Maica Domnului ca să redobândim ceea ce am pierdut prin Eva
De ce este Maica Domnului mai presus decât îngerii: taina întrupării, „Cuvine-se cu adevărat”, mijlocirea ei și cinstirea prin viață curată, rugăciune și milostenie.
„ O cinstim pe Maica Domnului și ne rugăm ei pentru că tot ce am pierdut prin Eva, adică nevinovăția, raiul, harul, familia sfântă, pe Însuși Dumnezeu, le-am redobândit sau le putem redobândi prin Maica Domnului. ”
— Părintele Sofian Boghiu
În câteva cuvinte, Părintele Sofian așază înaintea inimii noastre o taină mare: în istoria mântuirii, Dumnezeu a rânduit ca omul să primească iarăși viața cea adevărată prin ascultare, curăție și smerenie, iar chipul acestei ascultări este Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.
Prin Eva, omul a gustat neascultarea și a cunoscut pierderea: s-a tulburat nevinovăția, s-a închis Raiul, harul s-a stins din lucrare, familia s-a rănit, iar Dumnezeu – deși nu S-a depărtat de om – omul s-a depărtat de Dumnezeu. Prin
Maica Domnului, însă, se deschide iarăși calea: prin „
Fie mie după cuvântul tău” se reface legătura, se împlinește făgăduința și începe întoarcerea noastră la lumină.
De ce este Maica Domnului mai presus decât îngerii?
Cu mult timp în urmă, o femeie l-a întrebat:
„ De ce este Maica Domnului atât de înălțată, nu numai peste toți sfinții, ci chiar și peste îngeri și arhangheli? ”
Răspunsul este adânc și limpede: pentru că nimeni dintre făpturi nu a participat atât de esențial la taina întrupării precum ea.
Așa cum se spune în cuvântul Sfântului Teofan Zăvorâtul, îngerii și arhanghelii au slujit „din afară” la minunea întrupării, dar Maica Domnului a intrat în însăși esența lucrării: din ea, prin lucrarea Sfântului Duh și umbrirea Celui Preaînalt, Fiul lui Dumnezeu Și-a însușit firea omenească. Și fără această asumare, mântuirea noastră nu s-ar fi putut rândui.
De aceea, cinstirea ei nu este o „exagerare”, ci o dreaptă recunoaștere a locului ei în planul lui Dumnezeu:
↪ îngerii vestesc și slujesc, sfinții mărturisesc și urmează, Maica Domnului dă trup Celui fără de trup, devenind „ușa” prin care vine în lume Mântuitorul.
Și încă ceva: tocmai pentru această apropiere unică de taina întrupării, ocrotirea ei asupra noastră este puternică; nu ca o putere separată de Dumnezeu, ci ca rugăciune de Mamă către Fiul ei.
„Cuvine-se cu adevărat…” – de ce o fericim pe Născătoarea de Dumnezeu?
Biserica nu inventează cinstirea Maicii Domnului; ea o trăiește și o mărturisește de la început, iar unul dintre cele mai iubite imne este:
„Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu…”
Această fericire nu este un compliment omenesc, ci o mărturisire a sfințeniei, curăției și alegerii ei: Dumnezeu a voit să vină la noi, iar ea a fost vasul ales, plin de smerenie și ascultare.
Iar cinstirea făcută Maicii Domnului o bucură, nu pentru că ar căuta slavă, ci pentru că această slavă este întoarsă spre Dumnezeu, ca o lumină care spune: „Iată ce poate face harul în omul care se smerește!”
Un exemplu viu: „Cântă, iar eu nu te voi părăsi!”
În tradiția Bisericii se amintește de Cuviosul Ioan Cucuzel, cântăreț cu glas „îngeresc”, care, în timp ce cânta cu smerenie către Maica Domnului, a fost cercetat de însăși Născătoarea de Dumnezeu. I-a dăruit un bănuț de aur și i-a spus:
„Bucură-te, copilul meu Ioan, cântă, iar eu nu te voi părăsi!”
Această întâmplare are o învățătură simplă și puternică: Maica Domnului primește laudele curate și întărește pe cei care o cinstesc cu inimă smerită. Ea aude cântările îngerilor, dar se bucură și de laudele oamenilor, pentru că oamenii sunt cei pe care Fiul ei a venit să-i ridice.
Să o rugăm: mijlocirea cere chemare
În viața duhovnicească, există o lege a inimii: Dumnezeu nu silește, ci așteaptă chemarea noastră. De aceea, și ajutorul sfinților se arată acolo unde omul se roagă, cere, bate, stăruie.
O bătrână smerită a povestit că, rugându-se, i s-a arătat Sfântul Mare Mucenic Dimitrie și i-a spus ca un reproș blând:
„ Roagă-te și mie și te voi ajuta! ”
Dacă aceasta se vede la sfinți, cu atât mai mult se înțelege la Maica Domnului: ca să mijlocească pentru noi, noi trebuie să o chemăm, să ne aducem aminte de ea, să-i încredințăm durerea, casa, copiii, boala, ispitele, neputințele.
Cât de tăioasă este și mustrarea aceea:
„ Iată, sunt cu tine, de ce nu mă chemi? ”
Cuvinte care ne trezesc: uneori plângem mult, alergăm mult, ne frământăm mult, dar uităm să chemăm ajutorul pe care Dumnezeu l-a rânduit ca mângâiere.
Cinstirea adevărată: să urmăm viața ei
Un proverb spune: „Cinstirea sfinților stă în urmarea lor.”
Dacă e adevărat pentru sfinți, este cu atât mai adevărat pentru Maica Domnului.
A o cinsti cu adevărat înseamnă:
↪ post și înfrânare, nu doar vorbă frumoasă;
↪ rugăciune și priveghere, nu doar emoție trecătoare;
↪ milostenie: ajutor pentru săraci, văduve, orfani, pentru cel singur;
↪ curăție a minții și a trupului, luptă cu gândul rău, cu vorba rea, cu fapta rușinoasă;
↪ răbdare și dragoste în familie, pentru că acolo se vede credința.
Când omul trăiește indiferent față de Dumnezeu, nu doar că nu o cinstește, ci o întristează pe Maica Domnului, ca pe o mamă pe care copilul o rănește prin neascultare.
Cuviosul Siluan Athonitul a simțit această durere și a mărturisit cât de tare poate să sfâșie sufletul un astfel de cuvânt:
„ Nu-mi place să văd faptele tale! ”
Nu ca să ne zdrobească, ci ca să ne trezească: pocăința vindecă, iar Maica Domnului se bucură când omul se întoarce.
👉 de la laudă la încredere
Maica Domnului nu este doar o temă de imnografie; ea este mângâiere vie pentru cel care se luptă, se teme, cade și se ridică. Dacă o cinstim cu smerenie, ea ne întărește. Dacă o chemăm, ea mijlocește. Dacă ne pocăim, ea se bucură. Dacă ne păzim de păcat, ea ne acoperă.
Să o rugăm cu inimă curată și cu îndrăzneală smerită, pentru că prin ea am primit pe Hristos, iar prin Hristos putem redobândi: nevinovăția, Raiul, harul, pacea casei, lumina sufletului și apropierea de Dumnezeu.
Rugăciune către Maica Domnului
Cuvine-se cu adevărat
„ Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim. Amin. ‟
" unde sunt cuvinte de rușine, acolo e diavolul de față"
RăspundețiȘtergereSfântul Ioan Gură de Aur
O, Măicuță Sfântă
RăspundețiȘtergereTe rugăm fierbinte
Să ne-asculți de-a pururi
Marea rugăminte…
”Sub milostivirea ta scăpăm, Născătoare de Dumnezeu, rugăciunile noastre nu le trece cu vederea în nevoi, ci din primejdie ne slobozește pre noi, una curată, una binecuvântată! AMIN.”
RăspundețiȘtergereNu s-a aflat în lume cuvânt vrednic spre îmbodobirea măreţiei tale şi tremură gândurile inimilor, nefiind în stare a scrie în cartea înţelepciunii laude vrednice de mărimea frumuseţii tale. Minţile cele mai înalte s-au întunecat şi cei smeriţi s-au încins cu putere, semeţia ritorilor a fost ruşinată şi cele mai înainte nebăgate în seamă s-au înălţat aducând ţie tămâia rugăciunii spre binecuvântare. O, Împărăteasă, Oglinda Împărăţiei cerurilor şi Icoana Raiului, spre cei ce de la marginile lumii îşi întind gândul spre tine tinde mâna ta cea tare şi ne scoate din adâncul ispitelor ce cumplit ne tulbură pe noi. Primăvara tuturor darurilor, izgoneşte din pustia inimii mele viforul multor patimi şi fă să strălucească lumina darului tău, ca să mă veselesc împreună cu îngerii de primăvara sufletului renăscut prin pocăinţă. Ajută-ne, Preafericită, a urca scara postului pusă înainte cu înţelepciune, ca ajungând la înălţimea vieţuirii celei mai bune, să ne facem şi noi părtaşi moştenirii aleşilor lui Dumnezeu şi să îţi aducem ţie pururea cântare de laudă. O, Împărăteasă prealuminată a îngerilor şi a lumii, Stăpână binecuvântată, Lauda drepţilor şi Lumina sihaştrilor, Întărirea mucenicilor şi Pecetea mărturisitorilor, Oglinda cerească a tainelor Luminii, Podoaba cea preacinstită a neamului omenesc şi Izvorul binecuvântării tuturor, Vistieria cea necheltuită a darurilor dumnezeieşti, Cărarea cea sfinţită a Cuvioşilor şi Norul cel umbrit al Luminii neapuse, întoarce-ţi blânda privire spre netrebnicii robii tăi şi nu ne lăsa pe noi până în sfârşit în mijlocul tulburării vrăjmaşilor noştri nevăzuţi. Ca Una ce te-ai arătat toiag călăuzitor tuturor spre muntele mântuirii, sprijineşte şi mintea mea ce zace în noroiul gândurilor întinate, îndreptându-o către adâncurile pocăinţei. Numai tu ai purtat, Stăpână, în grădina pântecelui tău pe Floarea-Hristos care bine înmiresmează inimile tuturor cu miresmele darurilor Sale. Deci, pe Acesta roagă-L să alunge de la mine mirosul cel greu al păcatelor şi să curăţească sufletul meu cel plin de spinii patimilor, arătându-l grădină cerească în mijlocul căreia străluceşte Pomul vieţii celei veşnice. În mâhnirile ce ne-au cuprins din pricina fărădelegilor noastre stai aproape de robii tăi, solindu-ne iertare şi ridicare din robia gândurilor rele la cugetarea cea mai smerită, ca să îţi aducem ţie cu mulţumire florile laudelor dumnezeieşti culese din grădina minţii lucrate prin pocăinţă. Amin.
RăspundețiȘtergereÎmpărăteasa împăraților, Stăpâna tuturor făpturilor, Fecioară încuviințată de Dumnezeu, Mireasă nestricată, Palat al Preasfântului Duh, Scaun de foc al nevăzutului Împărat, Chivot ceresc purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, Căruța cea în chipul focului, Odihna Dumnezeului Celui viu, Zămislirea negrăită a trupului lui Hristos, Cuibul Vulturului ceresc, Turtureaua cea cu bună glăsuire, Porumbiță cea preabună, lină și fără de răutate, Paharul Împăratului ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului celui neîmpuținat, roagă pe Fiul tău să ne izbăvească din toate necazurile și de tot răul și să ne miluiască pe noi, pentru sfânt numele tău. Amin.
RăspundețiȘtergerePreasfanta Fecioara, Preacurata Maica Nascatoare de Dumnezeu, Iti multumesc ca ne esti si noua Mama Buna, Iubitoare si Grabnic Ajutatoare!
RăspundețiȘtergereIti multumesc pentru toate iconele Tale facatoare de minuni si pentru tot Harul care se revarsa prin ele!
Iti multumesc Maicuta pentru toate comunicarile Tale sfinte, pentru sanatate, pentru ajutor, pentru grija Ta de Mama Iubitoare fata de noi toti!
Iti multumesc ca nu ne lasi prada celui rau, ci ne aperi si ne acoperi sub Sfant Acoperamantul Tau!
Iarta-ma Maicuta pentru multele mele pacate si Te rog ajuta-ma sa ma pocaiesc pentru toate greselile mele din aceasta viata!
Iti multumesc ca Te rogi pentru noi si ca duci rugaciunile noastre la Bunul Dumnezeu, ca sa ne ajute sa trecem din viata aceasta la viata vesnica!
Iti multumesc Maicuta ca Te rogi pentru intoarcerea la credinta a celor din familia mea, dar si a celor care-L cauta pe Dumnezeu si inca nu L-au gasit!
Iti multumesc Maicuta pentru grija Ta de Mama, pentru iubirea Ta sfanta si pentru tot ajutorul Tau! Si eu Te iubesc, Te preamaresc si Iti multumesc pentru toate! Amin!
Mesaj pentru mame, dar și tatii îl pot adapta 😊
RăspundețiȘtergere" Învățați-vă să-i spuneți Maicii Domnului:
« - Maica Domnului, pe copiii mei ți-i dăruiesc. Eu nu pot să fiu tot timpul cu ei, tu însă poți să fii mereu cu ei. Te rog mult, auzi-mă! Sunt mamă, sunt îngrijorată, am o neliniște, dar această îngrijorare și neliniște ți-o dau ție, pentru că tu poți să o duci. Te rog să fii tot timpul cu copiii mei. »"
AtotBună Stăpână, Sfântă Maică a lui Dumnezeu, Pantanassa, Împărăteasă a toate, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul sufletului meu. Ci, ca ceea ce eşti milostivă, Maica Dumnezeului Celui Milostiv, spune numai un cuvânt şi se va tămădui sufletul meu, şi trupul meu slăbit se va întări. Căci tu ai tărie putincioasă, şi cuvântul tău este plin de putere, o, Împărăteasă a toate.
RăspundețiȘtergereO, PreaCurată Maică a lui Dumnezeu, Împărăteasă a toate, auzi suspinurile noastre cele pline de durere, înaintea icoanei tale celei făcătoare de minuni. Întoarce-ţi privirea spre copiii tăi bolnavi de boli netămăduite, care cad cu credinţă înaintea sfintei tale icoane. Şi precum pasărea îşi acoperă cuibul de pui cu aripile, aşa acoperă-ne şi tu, Fecioară, cu omoforul tău cel vindecător. În acest loc, în care nădejdea se subţiază, mila ta să fie nădejde neîndoielnică.
Aici, unde grijile amare ne copleşesc, dă-ne răbdare şi odihnă; unde chinul şi deznădejdea se cuibăresc în suflet, fă să răsară lumina necreată a lui Dumnezeu. Mângâie-i pe cei fricoşi, întăreşte-i pe cei slabi, varsă blândeţe şi lumină peste inimile amărâte. Vindecă poporul tău cel bolnav, atotmilostivă Stăpână, binecuvântează minţile şi inimile doctorilor, ca să fie instrumentele AtotPuternicului Doctor lisus Hristos, Mântuitorul.
Ne rugăm înaintea icoanei tale, ca puterea ta să trăiască în noi, Stăpână şi Doamnă. Întinde mâinile tale pline de vindecări, bucuria celor întristaţi, mângâierea celor îndureraţi, ca degrab primind ajutorul tău cel minunat, să lăudăm Treimea cea de viaţă Făcătoare şi nedespărţită, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!