Privegherea și rugăciunea – Arme pentru dobândirea Duhului Sfânt
„În ce te voi află, în aceea te voi judecă” – Cuvinte de avertizare și speranță
Domnul ne învață prin cuvintele Sale că starea noastră sufletească și viața duhovnicească vor fi hotărâtoare la Judecata de Apoi: „În ce te voi află, în aceea te voi judecă.” Acest adevăr aduce o profundă responsabilitate asupra noastră, căci felul în care trăim și alegem să ne raportăm la Dumnezeu ne va defini veșnicia.
Povara grijilor și ispita uitării de Dumnezeu
Vai nouă, dacă vom fi aflați împovărați de grijile și întristările acestei vieți! În fața dreptății divine, nimeni nu poate sta singur, căci păcatele și lipsa lucrării duhovnicești ne separă de harul Domnului. De aceea, Mântuitorul ne îndeamnă: „Privegheați și vă rugați, ca să nu cădeți în ispită.”
Privegherea și rugăciunea sunt armele creștinului pentru a rămâne sub acoperământul harului dumnezeiesc. Ele nu doar ne întăresc în lupta împotriva ispitelor, ci ne apropie de Dumnezeu și ne ajută să primim darurile Duhului Sfânt.
Rugăciunea – calea spre har, oricând și oriunde
Dintre toate faptele bune, rugăciunea este cea mai la îndemână. În timp ce alte lucrări duhovnicești pot fi împiedicate de împrejurări, rugăciunea nu cunoaște limite. Ea poate fi rostită oricând și de oricine:
- fie bogat, fie sărac,
- fie puternic, fie slab,
- fie sănătos, fie bolnav.
Chiar și cel păcătos, dacă se roagă din inimă, poate să-și deschidă calea spre milostivirea lui Dumnezeu. Cât de mare este puterea rugăciunii ne arată exemplul unei femei păcătoase, care, din compasiune pentru durerea unei mame, a strigat către Domnul cu toată credința:
Nu pentru mine, care sunt o păcătoasă blestemată, ci pentru lacrimile acestei mame, înviază, Doamne, pe fiul ei!Și Domnul, văzând credința și sinceritatea acelei rugăciuni, a înviat fiul mamei îndurerate.
Îndemn la veghe duhovnicească
Iată de ce este atât de important să rămânem priveghetori, în rugăciune și în lucrarea faptelor bune. Rugăciunea, izvorâtă din adâncul inimii, este cheia prin care Duhul Sfânt pătrunde în sufletele noastre. Să nu uităm că Domnul ne caută neîncetat și ne cheamă să trăim în lumină, pentru ca atunci când va veni să ne găsească pregătiți, plini de harul Său.
Să ne rugăm așadar fără încetare, cu nădejde, smerenie și inimă curată, pentru a putea sta cu îndrăzneală în fața Domnului și a ne bucura de veșnica Sa milostivire!
O inimă veselă este un leac minunat, pe când un duh fără curaj usucă oasele.
RăspundețiȘtergere