Învățăminte din creația lui Dumnezeu: Cum să trăim în armonie cu natura

   Reflectând asupra înțelepciunii naturii: Ghid pentru o viață frumoasă

†

  

Învățăturile Naturii – Lecții pentru Viață și Veșnicie

 

   Înțelepciunea se află pretutindeni în creația lui Dumnezeu, iar natura ne oferă, zi de zi, lecții prețioase despre statornicie, curaj, smerenie și credință. Privind în jur, putem descoperi în elementele firii pilde ce ne îndeamnă să trăim frumos și cu folos, în lumina poruncilor dumnezeiești.

   Apa ne învață să fim neclintiți pe drumul nostru, să ne croim cărarea printre obstacole și să rămânem mereu în mișcare, fără a ne opri din căutarea desăvârșirii.

   Flăcările ne amintesc că toate cele pământești sunt trecătoare, că trebuie să renunțăm la ceea ce este de prisos și să păstrăm în suflet doar ceea ce ne apropie de Dumnezeu.

   Umbra ne îndeamnă la discreție și veghe, să trecem prin lume fără zgomot, dar cu atenție la fiecare pas.

   Stânca ne arată puterea credinței neclintite, care rămâne neschimbată chiar și în mijlocul furtunilor vieții.

   Soarele ne învață că și apusul este parte din viață, că fiecare zi trebuie trăită cu rost, lăsând în urmă lumină și căldură.

   Piatra ne șoptește să vorbim doar când este nevoie, să păstrăm cu înțelepciune tăcerea acolo unde cuvintele sunt de prisos.

   Vântul ne arată cum să trecem prin lume cu liniște și delicatețe, fără să tulburăm, dar lăsând o prezență ușor simțită.

   Viermele ne reamintește că nimeni nu este uitat în planul lui Dumnezeu, că fiecare își are rostul său.

   Nufărul ne îndeamnă la curăție sufletească, înălțându-ne deasupra mocirlei păcatului spre lumina cerească.

   Stelele ne arată că Împărăția Cerurilor este plină de sfinți și de oștile cerești, că niciodată nu suntem singuri pe calea credinței.

   Greierul ne îmbărbătează să cântăm chiar și în singurătate, să găsim bucuria în Dumnezeu, indiferent de încercările vieții.

   Luna ne învață să nu ne temem de întuneric, căci lumina credinței strălucește chiar și în cele mai grele nopți.

   Vulturul ne îndeamnă să ne ridicăm deasupra greutăților, să ne păstrăm privirea îndreptată spre cer.

   Furnica ne oferă exemplul muncii neobosite și al grijii pentru cele de folos.

   Floarea ne arată frumusețea gingășiei și a delicateții, iar mielul blândețea care ne apropie de Hristos.

   Păsările ne îndeamnă să ne înălțăm sufletul prin rugăciune, să nu ne temem să ne avântăm spre idealurile sfinte.

   În toate acestea, Dumnezeu ne vorbește. Învață de la natură, căci toate sunt semne și pilde lăsate spre îndrumarea noastră. Ia aminte la ceea ce este trecător, ca să poți trăi pentru ceea ce este veșnic!

 Lecții de viață inspirate din natură: Învățăturile creației divine

Învaţă de la apă să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum,
Învaţă de la umbră să treci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învaţă de la soare cum trebuie s-apui,
Învaţă de la piatră cât trebuie să spui,
Învaţă de la vântul ce-adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci,
Învaţă de la toate, căci toate-ţi sunt surori,
Cum treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori!
Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat,
Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învaţă de la ape să nu dai înapoi,
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea,
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea,
Învaţă de la soare ca vremea să-ţi cunoşti,
Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti.
Învaţă de la greier, când singur eşti, să cânţi,
Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi,
Învaţă de la vulturi, când umerii ţi-s grei,
Şi du-te la furnică să-i vezi povara ei.
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea,
Învaţă de la miel să ai blândeţea sa,
Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor,
Învaţă de la toate, că totu-i trecător.
Ia seama, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci.
Să-nveţi din tot ce piere, cum să trăieşti în veci.