Sfântul Apostol Iacob – fratele Domnului și părintele celei mai vechi Liturghii

   Sfântul Apostol Iacob, fratele Domnului – întâiul episcop al Ierusalimului și părintele celei mai vechi Liturghii

   Sfântul Apostol Iacob, fratele Domnului, este chipul smereniei și al slujirii curate. Întâiul episcop al Ierusalimului, el a unit prin viața și învățătura sa Legea Veche cu lumina Evangheliei, lăsând Bisericii una dintre cele mai vechi și sfinte moșteniri: Liturghia Sfântului Iacob. În el vedem credința care nu se clatină, rugăciunea care nu încetează și jertfa care naște viață veșnică. 

 „Ruda Domnului”

   Sfântul Apostol Iacob, numit și „fratele Domnului”, este una dintre cele mai luminoase figuri ale Bisericii primare. Prin viața sa curată, prin smerenie și prin credința neclintită, el a devenit un model pentru toți cei ce-L urmează pe Hristos.

   Fiul dreptului Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, Sfântul Iacob a crescut într-o familie evlavioasă, trăind o viață de post, rugăciune și curăție. Despre el se spune că era „sfânt din pântecele maicii sale”, că nu a băut vin și nu a mâncat carne, și că genunchii lui erau ca ai cămilei, de la rugăciunile îndelungate.

   Atât de curată era viața sa, încât a fost singurul om care a putut intra în Sfânta Sfintelor din Templul din Ierusalim.

Sfântul Iacob, ruda Domnului – întâiul episcop al Ierusalimului și stâlp al Bisericii

   După Învierea Domnului, Iacob a fost chemat de Hristos să conducă prima comunitate creștină din Ierusalim, devenind întâiul episcop al cetății sfinte. Era iubit de toți, fiind numit „Obli” – adică „stâlp și întărire a poporului”.

   El a fost un liant între Legea Veche și Evanghelia Mântuitorului, aducând la credință mulți iudei și păgâni. Însă, pentru predica sa despre Hristos, a fost prigonit și, în anul 62 d.Hr., a fost martirizat: aruncat de pe aripa Templului și ucis cu pietre. În timp ce își dădea sufletul, s-a rugat pentru iertarea celor ce-l loveau.

Moaștele Sfântului

   Trupul său a fost îngropat cu evlavie de creștinii din Ierusalim, iar de-a lungul secolelor, moaștele lui s-au răspândit în mai multe locuri sfinte: la Muntele Athos, în mănăstirile Esfigmenu și Dionisiu, precum și la Mănăstirea Kykkos din Cipru.

Liturghia Sfântului Apostol Iacob

   Darul său cel mai de preț pentru Biserică rămâne Liturghia care îi poartă numele — cea mai veche rânduială liturgică a creștinătății.

Această Liturghie se săvârșește de două ori pe an:

• la 23 octombrie, în ziua prăznuirii Sfântului Apostol Iacob;

• și în Duminica dinaintea Nașterii Domnului, când sunt pomeniți strămoșii Mântuitorului.

   Liturghia Sfântului Iacob este o mărturie vie a începuturilor creștinismului. Ea poartă atmosfera Bisericii primare, când creștinii „stăruiau în frângerea pâinii și în rugăciune”.

   Deși în forma sa actuală a fost fixată mai târziu, rânduiala acestei Liturghii a fost păstrată cu sfințenie, iar din ea s-au inspirat Liturghiile bizantine de azi. Prin simplitate, profunzime și trăire, ea ne arată cât de adâncă era comuniunea primilor creștini cu Dumnezeu.

O moștenire vie

   Sfântul Apostol Iacob ne învață că adevărata credință nu este doar în cuvinte, ci în fapte și în curăția inimii. Epistola sa sobornicească rămâne un îndemn puternic la o viață trăită în iubire, milostenie și dreptate.

   Prin viața sa jertfelnică și prin Liturghia pe care a lăsat-o Bisericii, Sfântul Apostol Iacob este o punte între începuturile credinței și trăirea ei de azi — un chip de lumină, de rugăciune și de unitate în Hristos.

Rugăciune către Sfântul Apostol Iacob, fratele Domnului

O, Sfinte Apostole Iacob, ruda Domnului și întâiul episcop al Ierusalimului,
cel ce ai fost ales dintre cei curați ai lui Dumnezeu și ai păzit credința neîntinată,
primește rugăciunea noastră smerită.

Tu, care ai purtat în inima ta chipul blândeții și ai unit credința cu fapta cea bună,
roagă-te pentru noi, cei slabi și împovărați,
ca să ne întărim în dragoste, în răbdare și în curăția vieții.

Părinte al Liturghiei celei dintâi,
tu care ai adus lui Hristos jertfa cea curată a inimii,
învrednicește-ne și pe noi să slujim cu inimă curată,
să ne împărtășim cu vrednicie din Trupul și Sângele Domnului
și să fim una în credință și în dragoste.

Roagă-te, Sfinte Iacob, pentru Biserica lui Hristos,
pentru toți cei ce-L caută cu dor sincer,
și pentru noi, păcătoșii,
ca, prin mijlocirea ta, să aflăm milă și mântuire în ziua cea mare a Domnului.

Amin.

 

❇

❇❇

❇❇❇

❇❇

❇