Treceți la conținutul principal

Un om suspendat între pământ și cer: povestea lui Iacob

Iacob (1988) – Mircea Daneliuc – drama unui om simplu în fața destinului🎞 📽

   Mircea Daneliuc (n. 1943), regizorul filmului Iacob (1988). Iacob este o dramă socială românească inspirată din scrierile lui Geo Bogza. Filmul îi are în rolurile principale pe Dorel Vișan și Cecilia Bârbora; interpretarea lui Dorel Vișan i-a adus o nominalizare la premiile Academiei Europene de Film (1988) pentru Cel Mai Bun Actor. Sub regimul comunist, Iacob a fost considerat un film cu mesaj subversiv și a fost cenzurat înainte de 1989.

Filmul care a ridicat vocea minerilor din tăcere

   Acțiunea se petrece în Transilvania, în anii ’30, într-o colonie minieră aspră. Iacob Onisia (Dorel Vișan) este un miner de aur sincer care și-a asumat grija familiei – soția Aspasia și patru copii – după ce a luat-o de nevastă pe văduva unui coleg sinucigaș. Viața la mină este extrem de grea și periculoasă: într-o zi Iacob este acuzat pe nedrept că ar fi furat aur și, drept pedeapsă, este transferat disciplinar la o mină îndepărtată de casă. Efortul fizic de la mină este epuizant, iar drumul spre casă pare fără sfârșit. La Crăciun, disperat să ajungă mai repede la familie, Iacob se urcă clandestin într-o benă a funicularului minei. Însă pentru sărbători, alimentarea cu curent electric este întreruptă, iar transportorul se blochează la 200 de metri deasupra prăpastiei. Acolo, în condiții critice, Iacob își cântărește șansele de supraviețuire.

Lupta pentru lumină din adâncul întunericului

   Filmul surprinde dramele minerilor și nedreptățile din comunitatea minieră. Pe lângă povestea principală, acțiunea sugerează și alte destine tragice: de pildă, colegul Mihai Covaci (Florin Zamfirescu), acuzat pe nedrept de furt de aur, își ia viața cu dinamita, iar minerul Ilie Roșu își pierde un picior într-un accident de muncă. În ansamblu, Iacob evidențiază sărăcia, exploatarea brută a muncitorilor și corupția de la mină. Criticii remarcă realismul sobru al filmului: după cum consemnează Festivalul TIFF, Iacob este „una dintre cele mai bune opere ale lui Daneliuc”, ce explorează printr-un realism aspru „tema universală a luptei unui om pentru demnitate în condiții umilitoare”. Astfel, drama individuală a lui Iacob capătă valențe sociale, arătând cum omul onest și modest se confruntă cu autorități abuzive și cu condiții de viață grele.

Distincții şi recunoaştere

  • Premii internaționale: Dorel Vișan – nominalizare la Premiile Academiei Europene de Film (1988) pentru Cel Mai Bun Actor.

  • Premii naționale (1988): Marele Premiu al Uniunii Cineaștilor din România; premii pentru imagine, montaj și interpretare masculină (Dorel Vișan).

   În plus, Iacob a fost vizionat de peste 1,08 milioane de spectatori în cinematografele românești până la sfârșitul anului 1989, fapt ce atestă popularitatea sa în epocă.

Concluzie: Iacob rămâne un reper al cinematografiei românești, îmbinând evocarea realistă a unei lumi muncitorești dure cu o poveste despre supraviețuire și onoare. Filmul lui Mircea Daneliuc este și astăzi apreciat ca un comentariu social profund, despre condițiile grele de viață și rezistența umană în fața adversităților

Iacob – lupta pentru lumină din adâncul întunericului”

❇
❇❇
❇❇❇
❇❇
❇
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

„Rugăciunile, gândurile și ideile tale ne inspiră! Lăsați un comentariu.”

Postări populare de pe acest blog

Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Hramul Bisericii din Schei, Câmpulung Muscel

   Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea Maicii Domnului în Biserică, o zi de mare însemnătate spirituală. Biserica din Schei, Câmpulung Muscel, și-a cinstit ocrotitoarea prin slujbe speciale și rugăciuni, reunind credincioșii într-o atmosferă de bucurie și comuniune. Sărbătoarea reamintește importanța dăruirii lui Dumnezeu și a mijlocirii Maicii Domnului în viața noastră. †   Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Hramul Bisericii din Schei, Câmpulung Muscel    Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși de pretutindeni prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică , o sărbătoare ce reamintește de dăruirea Preasfintei Fecioare Maria la Templul din Ierusalim , moment ce marchează începutul vieții sale în slujirea lui Dumnezeu.    An de an, această zi devine prilej de bucurie și rugăciune în multe lăcașuri de cult din țară, care își cinstesc ocrotitoarea, printre ele numărându-se și Biserica din Schei din municipiul Câmpulung Muscel. O...
Trimiteți un comentariu
Citeste tot articolul »»»

Cândești de Muscel, satul binecuvântat al Patriarhului Iustin Moisescu

    Un fiu al Muscelului care a luminat Biserica: Patriarhul Iustin Moisescu †     Cândești de Muscel – Satul Patriarhului Iustin Moisescu    Într-un colț binecuvântat al Muscelului, la poalele dealurilor argeșene, se află satul Cândești — locul care a dat lumii unul dintre cei mai mari păstori ai Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhul Iustin Moisescu. Un vis pentru satul Cândești    Astăzi, părintele paroh Andrei Poștu poartă în suflet dorința de a închina un mic muzeu memoriei celui mai renumit fiu al satului. În biserica din Cândești se va așeza, spre pomenire și cinstire, o lucrare dedicată patriarhului care a luminat Biserica românească în vremuri grele. Acest demers este și împlinirea voii Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, care a dăruit credincioșilor musceleni o carte de suflet: „Cândești de Muscel. Satul Patriarhului Iustin Moisescu” — o lucrare ziditoare, așezată la temelia credințe...
Un comentariu
Citeste tot articolul »»»

Nektaria Karantzi: Vocea de Aur a Muzicii Bizantine

   Nektaria Karantzi: O Voce a Muzicii Bizantine cu Răsunet Internațional †    Nektaria Karantzi: O Viață Dedicată Muzicii Bizantine și Sacre    Nektaria Karantzi , originară din Atena, Grecia, reprezintă o figură emblematică a muzicii bizantine și sacre. Cu o voce de o profunzime spirituală rar întâlnită, Nektaria este recunoscută la nivel internațional ca una dintre cele mai importante interprete din acest domeniu. Activitatea sa, atât pe scenă, cât și în studio, este dedicată integral cântului bizantin, perpetuând tradiții muzicale vechi și sacre care traversează granițele culturale și lingvistice. O Viață Dedicată Muzicii Bizantine    Nektaria Karantzi a început să-și contureze drumul în muzica bizantină la o vârstă fragedă. La doar 9 ani, era deja implicată în activități corale, iar la 14 ani și-a lansat prima înregistrare. De-a lungul timpului, vocea sa a devenit o punte între tradiția muzicală grecească și audiențele internaționale. Un epi...
Trimiteți un comentariu
Citeste tot articolul »»»