Imnul dragostei – Puterea credinței, nădejdii și dragostei în viața creștinului
†
Imnul dragostei – Fără credință, nădejde și dragoste vom fi pierzători
Fără credință, nădejde și dragoste, omul se rătăcește în lumea aceasta plină de ispite.
Sunt virtuți fără de care sufletul nu poate trăi. Credința ne leagă de Dumnezeu, nădejdea ne ține vii în încercări, iar dragostea ne desăvârșește.
Sfântul Apostol Pavel ne învață în Epistola I către Corinteni (capitolul 13) că toate darurile și faptele noastre își pierd valoarea dacă nu sunt însoțite de dragoste:
„Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n’aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.
Și chiar dacă aș avea darul prorociei și aș cunoaște toate tainele și toată știința, chiar dacă aș avea toată credința, așa încât să mut și munții, și n’aș avea dragoste, nu sunt nimic.”
„Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate, nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește, nu caută ale sale, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr.
Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată.”
Prin aceste cuvinte, ni se arată calea spre mântuire. Nu prin putere, nu prin știință, ci prin iubirea adevărată — cea care vine din Dumnezeu.
Astăzi, mai mult ca oricând, suntem chemați să trăim acest imn al dragostei, în fapte, în cuvinte și în gânduri.
Pentru că la sfârșit, spune Apostolul:
„Acum dar rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea, iar cea mai mare dintre ele este dragostea.”
(1 Corinteni 13, 1-13)

RăspundețiȘtergere„Dragostea nu înseamnă cuvinte de dragoste, dragostea este cruce şi depăşirea propriului sine”.
RăspundețiȘtergereCreșterea copiilor în credință și în cunoștințele necesare vieții, care îl formează ca pe un viitor cetățean al patriei pământești, dar și ca pe posibil viitor cetățean al patriei cerești, este o lucrare esențială.