Vindecarea lunaticului – credința, rugăciunea și postul | Matei 17, 14-23

pe
Vindecarea lunaticului – credința care se întărește prin rugăciune și post Vindecarea lunaticului este minunea relatată în Matei 17, 14-23, în care Iisus Hristos vindecă un copil adus de tatăl său. Pericopa, citită în Duminica a X-a după Rusalii, arată că adevărata credință se întărește prin rugăciune și post. Hristos îi învață pe ucenici că până și credința cât un grăunte de muștar poate birui obstacole care par imposibile. Evanghelia Vindecării lunaticului ne așază înainte una dintre cele mai dureroase imagini ale iubirii părintești: un tată îngenuncheat înaintea lui Iisus pentru copilul său. Nu vine cu vorbe multe și nici cu pretenții. Vine cu durerea unui om care a încercat tot ce putea și rostește una dintre cele mai simple rugăciuni ale Evangheliei: „Doamne, miluiește pe fiul meu!” Evanghelia zilei În vremea aceea s-a apropiat de Iisus un om, îngenunchind înaintea Lui și zicându-I: Doamne, miluiește pe fiul meu, că este lunatic și pătimește rău, căci adesea cade în foc și ade...
0

Iisus la Ușa Sufletului - poezie creștină cu tematică ortodoxă

pe

   Această poezie explorează tema dorinței lui Hristos de a intra în inima omului, dar și provocarea întâmpinată atunci când găsește "uși încuiate" ale sufletului. Împărțită în versuri de introspecție și dialog, poezia prezinta o imagine tăndră a lui Iisus, care respectă libertatea fiecărei inimi și nu intră cu forța acolo unde nu este dorit. Totuși, acolo unde găsește sau dorință autentică de întâlnire, chiar și cea mai mică fărâmă de rugăciune deschide ușile inimii. Mesajul acestei poezii subliniază importanța deschiderii sufletului prin rugăciune și dorința sinceră de comuniune cu Hristos.

†

"Ușa Inimii" „Iisus la Ușa Sufletului” „Chemat prin Rugăciune” "Așteptarea Mântuitorului" "Ușa încuiată a Inimii" „Dor de Hristos” „Inima Deschisă”
   A dorit lisus odată 
Să rămână-n casa mea, 
Însă ușa încuiată 
Nu-L lăsa să intre-n ea. 
Şi-a privit lisus la ceruri: 
"Uşi închise peste tot.. 
Tată, Eu aş vrea să intru, 
Dar fiind închis, nu pot.." 
Dar, lisuse, la-Înviere 
N-ai intrat la ucenici 
Printr-o uşă încuiată?.. 
Fă, Te rog, la fel şi-aici! 
"Da, în Ziua Învierii 
Am intrat la frații Mei 
Chiar prin ușile-ncuiate, 
Căci eram dorit de ei, 
Dar acolo unde omul 
E complet nepăsător, 
Nedorind să şi-L primească 
Pe al său Mântuitor, 
N-am puterea, nici dorința 
De-a-i pătrunde în rărunchi 
Până când în rugăciune 
Nu Mă cheamă în genunchi!" 
La casa inimii lisus 
Ne-ncearcă uşa uneori, 
Căci vrea să vadă dacă noi 
Suntem cumva nepăsători 
Şi unde-l vede pe creștin 
Tânjind de dorul lui Hristos, 
În clipa unui mic suspin 
Acolo intră bucuros!
Amin
 O poezie creștină cu tematică ortodoxă, dar nu este atribuită în mod specific unui autor cunoscut în sursele literare sau teologice majore. Stilul și tema se potrivesc cu multe texte de inspirație religioasă ortodoxă sau cu poeziile religioase contemporane scrise de autori mai puțin cunoscuți, de obicei pentru a exprima experiențe sufletești personale.

Comentarii

Trimiteți un comentariu