Treceți la conținutul principal

Bunătatea – temelia ființei omenești

    Într-o societate tot mai concentrată pe performanță și succes, uităm adesea că ceea ce ne definește ca oameni cu adevărat culți ne este doar suma cunoștințelor acumulate, ci caracterul nostru , modul în care ne raportăm la ceilați. Nu putem fi numiți oameni educați dacă suntem „niște pizmăreți, niște bădărani și niște răi la suflet”.

  

Nicolae Steinhardt, un adevărat reper al spiritualității și culturii românești, ne oferă în scrierile sale lecții profunde despre viață și umanitate.

   Nicolae Steinhardt, un adevărat reper al spiritualității și culturii românești, ne oferă în scrierile sale lecții profunde despre viață și umanitate. 

  Una dintre aceste lecții esențiale este cea despre bunătatea sufletească – o virtute indispensabilă, fără a care'i toate celelalte calități devin lipsite de valoare.

   Degeaba le-am avea pe toate: inteligenta, cultura, istețimea, supra'cultura, doctoratele, supra doctoratele, dacă suntem răi, haini, mojici şi vulgari, proști şi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei şi inteligența, şi erudiția, şi supra'doctoratele, şi toate congresele internaționale la care luăm parte, şi toate bursele pentru studii pe care le câștigăm prin concursuri severe.
Nimic nu poate înlocui şi suplini nițică bunătate sufletească, nițică bunăvoință, toleranță, înțelegere. Nițică susținută bună-cuviință.
Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă şi rafinată, e un atribut de bază al ființei omenești și totodată un atribut al culturii. Știm că de-am vorbi toate limbile și toate dialectele pământului şi de-am fi capabili să clasificăm conform cu clasificarea zecimală toate volumele tipărite în toate limbile pământului, de la Gutenberg şi până astăzi, și de am fi tobă de carte și de erudiție, și de am cunoaște întrebuințarea tuturor termenilor specifici tuturor științelor şi tehnicilor, tot nu ne putem numi oameni culți dacă suntem niște pizmăreți, niște bădărani şi niște răi la suflet.

   Într-o societate tot mai concentrată pe performanță și succes, uităm adesea că ceea ce ne definește ca oameni cu adevărat culți ne este doar suma cunoștințelor acumulate, ci caracterul nostru , modul în care ne raportăm la ceilalți. Nu putem fi numiți oameni educați dacă suntem „niște pizmăreți, niște bădărani și niște răi la suflet”.

   Bunătatea, această „virtute de bază”, nu este doar o calitate morală, ci un atribut al adevăratei culturi. Ea nu se învață din cărți, ci se cultivă în relația cu ceilalți, prin înțelegere, toleranță și respect .

   Nicolae Steinhardt sa stins din viata pe 30 martie 1989, dar cuvintele sale au rămas un far călăuzitor. Să-l prețuim citindu-l și trăindu-i învățăturile.


Întrebări pentru reflecție:

  • Cum putem cultiva bunătatea sufletească în viața noastră de zi cu zi?
  • Suntem atenți la modul în care tratăm oamenii din jurul nostru?


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Hramul Bisericii din Schei, Câmpulung Muscel

   Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși sărbătoresc Intrarea Maicii Domnului în Biserică, o zi de mare însemnătate spirituală. Biserica din Schei, Câmpulung Muscel, și-a cinstit ocrotitoarea prin slujbe speciale și rugăciuni, reunind credincioșii într-o atmosferă de bucurie și comuniune. Sărbătoarea reamintește importanța dăruirii lui Dumnezeu și a mijlocirii Maicii Domnului în viața noastră. †   Intrarea Maicii Domnului în Biserică – Hramul Bisericii din Schei, Câmpulung Muscel    Pe 21 noiembrie, creștinii ortodocși de pretutindeni prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică , o sărbătoare ce reamintește de dăruirea Preasfintei Fecioare Maria la Templul din Ierusalim , moment ce marchează începutul vieții sale în slujirea lui Dumnezeu.    An de an, această zi devine prilej de bucurie și rugăciune în multe lăcașuri de cult din țară, care își cinstesc ocrotitoarea, printre ele numărându-se și Biserica din Schei din municipiul Câmpulung Muscel. O...

Cândești de Muscel, satul binecuvântat al Patriarhului Iustin Moisescu

    Un fiu al Muscelului care a luminat Biserica: Patriarhul Iustin Moisescu †     Cândești de Muscel – Satul Patriarhului Iustin Moisescu    Într-un colț binecuvântat al Muscelului, la poalele dealurilor argeșene, se află satul Cândești — locul care a dat lumii unul dintre cei mai mari păstori ai Bisericii Ortodoxe Române: Patriarhul Iustin Moisescu. Un vis pentru satul Cândești    Astăzi, părintele paroh Andrei Poștu poartă în suflet dorința de a închina un mic muzeu memoriei celui mai renumit fiu al satului. În biserica din Cândești se va așeza, spre pomenire și cinstire, o lucrare dedicată patriarhului care a luminat Biserica românească în vremuri grele. Acest demers este și împlinirea voii Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, care a dăruit credincioșilor musceleni o carte de suflet: „Cândești de Muscel. Satul Patriarhului Iustin Moisescu” — o lucrare ziditoare, așezată la temelia credințe...

Nektaria Karantzi: Vocea de Aur a Muzicii Bizantine

   Nektaria Karantzi: O Voce a Muzicii Bizantine cu Răsunet Internațional †    Nektaria Karantzi: O Viață Dedicată Muzicii Bizantine și Sacre    Nektaria Karantzi , originară din Atena, Grecia, reprezintă o figură emblematică a muzicii bizantine și sacre. Cu o voce de o profunzime spirituală rar întâlnită, Nektaria este recunoscută la nivel internațional ca una dintre cele mai importante interprete din acest domeniu. Activitatea sa, atât pe scenă, cât și în studio, este dedicată integral cântului bizantin, perpetuând tradiții muzicale vechi și sacre care traversează granițele culturale și lingvistice. O Viață Dedicată Muzicii Bizantine    Nektaria Karantzi a început să-și contureze drumul în muzica bizantină la o vârstă fragedă. La doar 9 ani, era deja implicată în activități corale, iar la 14 ani și-a lansat prima înregistrare. De-a lungul timpului, vocea sa a devenit o punte între tradiția muzicală grecească și audiențele internaționale. Un epi...