Cum rugăciunea Părintelui Marcu Dumitrescu a salvat albinele

   Credință și apicultură: Povestea Părintelui Marcu și a albinelor renăscute

 

   Această postare relatează o întâmplare din viața Părintelui Marcu Dumitrescu, un mărturisitor al credinței ortodoxe care a suferit în temnițele comuniste. După eliberare, stabilit la Mănăstirea Cernica, părintele a demonstrat puterea rugăciunii sincere. În timpul unei secete severe în Bărăgan, albinele mănăstirii erau pe cale de a muri de foame. Părintele Marcu s-a rugat cu lacrimi la Dumnezeu, cerând ploaie pentru salvarea albinelor. În aceeași zi, ploaia a venit, iar recolta de miere a fost atât de abundentă încât a uimit întreaga obște și stuparii din împrejurimi. Această poveste evidențiază credința profundă a Părintelui Marcu și modul în care rugăciunea sa a adus binecuvântare comunității.

†

   Părintele Marcu Dumitrescu: Rugăciunea care a adus ploaia și a salvat albinele mănăstirii

 

   Părintele Marcu Dumitrescu, cunoscut pentru mărturisirea sa neclintită în fața regimului comunist, a petrecut ani grei în temnițele comuniste pentru credința sa. După eliberare, a ales calea monahală și s-a alăturat obștii de la Mănăstirea Cernica.

   Într-o perioadă de secetă severă, Părintele Marcu a fost trimis cu albinele mănăstirii în Bărăgan. Din cauza lipsei de precipitații, albinele sufereau și mureau de foame. Cu inima îndurerată, părintele s-a rugat cu lacrimi: 

Doamne, miluiește-ne cu puțină ploaie, că mor albinele de foame!

   În aceeași zi, Dumnezeu a trimis ploaie binecuvântată, spre uimirea și bucuria tuturor.

   În acel an, recolta de miere a fost atât de abundentă încât a surprins întreaga obște a mănăstirii. Stuparii din împrejurimi se minunau și spuneau: 

   Uite, măi, cum a venit călugărul ăsta în Bărăgan, a început să plouă!.

   Această întâmplare ne arată puterea rugăciunii sincere și a credinței neclintite. Părintele Marcu Dumitrescu rămâne un exemplu de dăruire și încredere în ajutorul divin, chiar și în cele mai dificile momente.