Acatistul Sfintei Învieri a Domnului – rugăciunea luminii pascale dintre Paști și Înălțare

Acatistul Sfintei Învieri a Domnului – rugăciunea luminii pascale dintre Paști și Înălțare

Acatistul Sfintei Învieri a Domnului se citește din ziua Paștilor până la Înălțarea Domnului și este o cântare de biruință asupra morții, temelia credinței și bucuria Bisericii Ortodoxe.

(Se citește din Sfânta zi a Paștilor până la praznicul Înălțării Domnului)

Întru lumina cea neapusă a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos stă temelia credinței creștine și nădejdea mântuirii noastre. Pentru aceasta, Biserica a rânduit ca în zilele luminate ale Penticostarului să se rostească Acatistul Sfintei Învieri, ca o cântare de biruință asupra morții și a păcatului, de la Sfânta Înviere și până la praznicul Înălțării Domnului.

Dintru începuturile creștinătății, credincioșii au păstrat cu multă evlavie pomenirea Pătimirilor și a Învierii Domnului. Vinerea cea apropiată de 14 Nisan o numeau Paștile Crucii, zi de post și întristare sfântă, iar Duminica ce urma o prăznuiau ca Paștile Învierii, zi de lumină, de bucurie și de împăcare.

Această rânduială arăta limpede că întristarea Crucii nu este sfârșit, ci trecere către slava Învierii; că lacrima pocăinței se preface în lumină și cântare de biruință.

În noaptea cea purtătoare de lumină a Sfintelor Paști, creștinii petreceau în priveghere și rugăciune, așteptând cu inimile aprinse vestea cea mare: Hristos a înviat! Atunci se săvârșea Sfânta Liturghie cu multă strălucire, iar catehumenii primeau Sfântul Botez, îmbrăcând haine albe ca semn al învierii împreună cu Hristos.

Cu făclii aprinse în mâini și cu sufletele luminate de har, credincioșii mărturiseau că au murit păcatului și au înviat vieții celei noi.

Din vremea binecredinciosului împărat Constantin cel Mare, nu numai bisericile, ci și cetățile și casele creștinilor se împodobeau cu lumină, încât noaptea Învierii era mai luminoasă decât ziua. Pretutindeni răsuna salutul cel sfânt:

Hristos a înviat!
Adevărat a înviat!

În aceste zile ale bucuriei pascale, credincioșii se îmbrățișau întru iertare și dragoste, împărații slobozeau pe cei legați, stăpânii dădeau libertate robilor, iar milostenia se înmulțea ca semn al biruinței iubirii asupra morții.

În biserici se aduceau daruri spre binecuvântare: pâine dulce, brânză, carne de miel și ouă roșii, care apoi se împărțeau săracilor și fraților întru credință, ca mărturie a comuniunii și a dragostei frățești ce izvorăște din mormântul cel gol.

Sărbătoarea Învierii nu era o singură zi, ci o întreagă săptămână luminată, în care se săvârșea zilnic Sfânta Liturghie, iar credincioșii se împărtășeau cu Trupul și Sângele Domnului. Neofiții purtau încă veșmintele cele albe ale Botezului, ca semn al vieții celei noi dobândite în Hristos.

În această vreme sfântă, Biserica oprește metaniile și postirea până la Rusalii, arătând că lumina Învierii este vreme de bucurie, nu de întristare, de cântare, nu de suspin.

Astfel, Acatistul Sfintei Învieri nu este doar o rugăciune, ci o mărturisire vie a credinței că moartea a fost biruită, iadul s-a surpat, iar viața cea veșnică s-a arătat lumii.

Învierea Domnului rămâne, până la sfârșitul veacurilor, inima spiritualității ortodoxe, izvor de nădejde, temei al mântuirii și lumină neapusă pentru sufletele credincioșilor.

   Acatistul Sfintei Învieri a Domnului

👉   Rugăciuni ce se rostesc înaintea de orice ACATIST

Condac 1:

  Apărătorul cel mare și Doamne, biruitorul morții celei veșnice, că cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea duhovnicească, cele de laudă aducem Ție, noi robii Tăi și zidirea Ta. Cel ce ai biruință asupra morții, de moartea păcatelor slobozește-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Icos 1:

  Îngerii, Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, neîncetat o laudă în ceruri. Și pe noi, cei de pe pământ, învrednicește-ne cu inima curată a-Ți cânta Ție unele că acestea:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel nepătruns, Care luminezi pe toți credincioșîi, luminează-ne și pe noi cei ce trăim în întunericul necunoștinței;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți și la toate le dai viață, inviaza-ne și pe noi, cei omorâți în păcate;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce Te-ai înălțat la cer și ai înălțat pe cei ce nădăjduiesc întru Ține, înalta-ne și pe noi, cei plecați spre pământ;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui și părtași slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Ține, nu ne lipsi pe noi de slavă Ta;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce vei veni să judeci viii și morții, nu ne judecă pe noi după fărădelegile noastre, ci miluiește-ne după mare milă Ta;
ナ   Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 2:

  Văzând, Doamne, oamenii căzuți, Te-ai întrupat și ai înviat pe toți, dăruindu-le celor înviați toate spre mântuire. Înviază-ne și pe noi cei omorâți din pricina păcatelor, că să-Ți cântăm Ție: Aliluia!

Icos 2:

  Mintea nu pricepe dumnezeiască taină, cum izvorul vieții înviază, omorând moartea. Pentru această, numai cu inima simțind bucuria învierii și astfel fiind luminați, cu glas de bucurie duhovnicească grăim către Ține unele că acestea:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai intrat prin ușile încuiate, intră și în casă sufletelor noastre;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai întâmpinat în cale pe ucenicii Tăi, întâmpină-ne și pe noi, pe calea acestei vieți, și ne mântuiește;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai aprins inimile lor cu cuvintele Tale, aprinde și inima noastră cea rece, spre dorirea de slavă Ta;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce Te-ai cunoscut întru frangerea pâinilor, da-ne și nouă a Te cunoaște în dumnezeiască împărtășanie;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai făgăduit pe Duhul Sfânt ucenicilor Tăi, trimite-ne și nouă pe acest Duh mângâietor de la Tatăl;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 3:

  Cu puterea Ta, cea dumnezeiască, înviind pe Lazăr, înviază-ne și pe noi cei ce suntem doborâți de patimi și zăcem în păcatul nepocaintei, că sculandu-ne după glasul Tău, să cântăm cântare: Aliluia!

Icos 3:

  Având putere asupra morții, sufletele le-ai chemat din moarte, Iisuse. Cheamă-ne și pe noi, din adâncul păcatelor noastre, că și noi, curățîndu-ne simțirile, Ție, celui ce strălucești cu lumina cea neapropiata, cu bucurie să-Ți aducem cântare de biruință, așa:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, biruitorul morții, biruiește patimile noastre cele rele;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Dătătorule de viață, da-ne și nouă o viață mântuitoare;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, izvorul bucuriei, bucură inima noastră întru îndreptările Tale;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai săturat, cu cinci pâini și doi pești, cinci mii de bărbați în pustie, afară de femei și copii, hrănește-ne și pe noi cu pâinea Ta cerească;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, nădejdea celor căzuți, scoate-ne și pe noi din adâncul răutăților noastre;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 4:

  Viforul patimilor ne tulbură și ne îneacă; ci Te rog pe Ține Iisuse, întinde-ne, că și lui Petru, mâna Ta cea de ajutor și, cu puterea Învierii Tale, ridică-ne și ne înalta a cânta Ție: Aliluia!

Icos 4:

  Având imbucuratoarea veste a învierii Tale, Iisuse, cerurile cu vrednicie se veselesc și pământul se bucură; iar noi, prăznuind veselia cea veșnică, îndrăznim a-Ți cânta unele că acestea:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce șezi întru lumina cea neapropiata, fii aproape tuturor creștinilor, după indurările Tale;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce iubești zidirea Ta, nu ne uită pe noi cei de pe urmă;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce atragi inimile noastre la Ține, întoarce la Ține și inima noastră cea ticăloasă;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce împlinești toate cererile cele bune, împlinește și doririle noastre cele bune, că mai mult decât toate să Te iubim pe Ține;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce primești orice picătură de lacrimi, nu depărta rugăciunile noastre;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 5:

  Viață de Dumnezeu plăcută izvorăște din Ține, o, Iisuse, Fiul Dumnezeului celui viu. Pentru aceea Te rugăm pe Ține, că să nu ne piardă pe noi ucigatorul de suflete, nici să ne închidă gură că să murim nepocaiti, ci învrednicește-ne să-Ți cântăm: Aliluia!

Icos 5:

  Văzând cu Duhul pe Dumnezeu înviat, veniți să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă și neroditoare, ci din izvorul nestricăciunii și purtătorul de viață mormânt al Mântuitorului, care, pe pământul cel neroditor al sufletelor noastre udandu-l, ne-a învățat pe toți a cânta unele că acestea:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ne-ai poruncit să primim scump sângele Tău, învrednicește-ne fără de lipsa, a primi acest prea cinstit sânge;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce trimiți ploaie asupra celor drepți și asupra celor păcătoși, stropește-ne și pe noi cu harul Tău, că să aducem roadă duhovnicească;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce nu Te-ai scârbit de păcătoasă care Ți-a sărutat cu lacrimi de pocăînță picioarele Tale, da-ne și nouă a-Ți udă picioarele Tale cu lacrimi de umilință;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai întărit pe Toma în credință învierii Tale, da-ne și nouă credință nefățarnică;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai zis: căutați și veți află, da-ne și nouă a Te găși pe Ține;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 6:

  Propovăduind cu duhul neîncetat bucuria învierii tale, celei purtătoare de viață, Iisuse, Dumnezeul nostru, da să fim și noi, păcătoșîi, părtași acestei învieri, că neîncetat să cântăm în Ierusalimul cel de sus: Aliluia!

Icos 6:

  Strălucind la toată lumea cu învierea Să Domnul Iisus Hristos, acum toate le-a umplut de lumina: și cerul și pământul și cele de dedesubt; că să praznuiasca toată zidirea Învierea lui Hristos, întru care întăriți fiind vom cânta unele că acestea:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce toate le umpli de lumina Ta, luminează și ochii noștri cei întunecați;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai împreunat cerul cu pământul, ridică-ne și pe noi de pe pământ la cer;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce Te-ai pogorat cu lumina Ta cea dumnezeiască în cele de dedesubt, pogoară-Te și în adâncul inimilor noastre;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai scos din temnițele iadului sufletele ce te așteptau, scoate-ne și pe noi, păcătoșîi, din întunericul mahnirii, căci viață noastră de iad s-a apropiat;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce tuturor le întinzi prea curățele Tale mâini, cuprinde-ne și pe noi, ticăloșîi, în brațele Tale;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 7:

  Vrând Domnul Hristos că să descopere oamenilor puterea dumnezeirii Sale, S-a acoperit cu pecetea lui Caiafa și nestricand-o, înaintea celor ce-L păzeau, că un purtător de biruință s-a sculat și ne-a învățat a-i cânta: Aliluia!

Icos 7:

  Minunat și cu neputință este a pricepe, cum ieri ne-am îngropat împreună cu Ține, Hristoase, iar azi ne sculăm împreună cu Ține, în Duh. Dar cu bucurie Îți cântăm Ție unele că acestea:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat și ai dat în dar tuturor viață, intraripeaza mintea noastră, că să-Ți urmeze Ție pururea;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai sfințit pământul cu picioarele Tale, sfințește și gândurile noastre, cele care se înalta la Ține;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce nu ai oprit a se zugravi cinstitul Tău chip, da-ne și nouă a avea pururea în sufletele noastre chipul învierii Tale;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai primit cei doi bani ai văduvei, primește și de la noi cântărea această;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce n-ai osândit pe femeia desfrânată, ci, prin puterea Ta, ai îndreptat-o pe calea cea bună, nu osandi nici buzele noastre cele întinate care Te sărută pe Ține, prin cântări de laudă;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 8:

  Străin lucru, că pe Dumnezeu întrupat și înviat din morți, noi astăzi cu cugetul văzându-L, toată grijă cea lumească să o lepădam. Și că pe Împăratul tuturor să-L primim și să-I cântăm Lui: Aliluia!

Icos 8:

  Totul ai fost iubire, Iisuse, către omul cel căzut, și ai pus la dumnezeiască straja pe de Dumnezeu graitorul Avacum, să stea împreună cu noi și să arate pe îngerul cel purtător de lumina, care a grăit luminat despre învierea ta. Pentru această și noi grăim Ție unele că acestea:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai fost păzit de ostași, trimite la straja sufletelor noastre pe îngerul păzitor, pe care noi îl alungăm cu păcatele noastre, că să ne păzească și să ne călăuzească spre mântuire, pentru învierea Ta;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai orbit cu dumnezeiască Ta strălucire ochii celor ce Te strajuiau, întoarce ochii noștri de la deșertăciune și-i luminează, spre cunoștință adevărului;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai întrebat pe Apostolul Petru: "Mă iubești?", da-ne și nouă să avem chipul dragostei lui de la urmă;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai iertat lui Petru Apostolul lepădarea de Ține, iartă și nouă lepădările cele din fiecare ceas, de poruncile Tale;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai dat putere Apostolilor Tăi, a lega și a dezlega, dezleagă-ne și pe noi de nedreptățile noastre;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 9:

  Toată firea omenească în Ține s-a preaslăvit, cu învierea Ta, Iisuse, și prin această s-a dăruit nestricaciune trupurilor sfinților, adeverindu-se această prin moaștele sfinților și cântându-Ți cu umilință: Aliluia!

Icos 9:

  De Dumnezeu graitorii ritori mânecă cu duhul intampinand ieșirea din mormânt, și în loc de mir, cântare Îți aduc Ție, că soarelui dreptățîi și Stăpânului; cu ale căror cântări, primește și aceste rugăciuni ale noastre:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai primit mirul cel vărsat pe Ține, primește și ale noastre cântări de laudă, de mulțumire și de cerere;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, soarele dreptățîi, luminează sufletele noastre cele întunecate;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce pe pescari i-ai făcut vânători de oameni, atrage și voia noastră cea rea, spre ascultarea Ta;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce pe Saul l-ai prefăcut în mai-marele Apostol, înțelepțește-ne și pe noi cei ce rătăcim;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, pentru rugăciunile acestui Apostol și ale tuturor sfinților Tăi, fie-Ți milă de noi păcătoșîi;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 10:

  Voind a mântui neamul omenesc, Iisuse, Te-ai pogorat pe pământ și Însuți Dumnezeu fiind, ai primit neputințele noastre, că și în ele să se arate puterea Ta, care ne îndeamnă a cânta: Aliluia!

Icos 10:

  Cel ce ai înviat, Iisuse Hristoase, Mântuitorul și Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce Te-ai pogorat în cele mai de jos ale pământului și ai sfărâmat legăturile cele veșnice, în care se țineau legate sufletele, slobozește-ne și pe noi de legăturile păcatului, că să-Ți cântăm Ție unele că acestea:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai încredințat pe iubitul Tău ucenic Maicii Tale, încredințează-ne și pe noi îngrijirii ei, celei mântuitoare;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce suferințele Maicii Tale le-ai prefăcut în bucurie, da-ne și nouă, nevrednicilor, cu răbdare să purtăm crucea noastră;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai dat lumii ocrotitoare pe Maică Ta, da-ne și nouă, păcătoșilor, că să fim sub acoperământul ei;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce nu ai oprit pe prunci a se atinge de Ține, da-ne și nouă blandetile și curăția inimii pruncilor;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai liberat pe desfrânată și i-ai poruncit de acum să nu mai păcătuiască, da-ne și nouă că de acum să nu Te mai întristăm;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 11:

  Cântare de umilință, despre învierea Ta, binevoiește că să-Ți aducem Ție, Mântuitorul nostru. Și prin această să primească sufletele noastre mirul vindecărilor de nalucirile cele vătămătoare, că să-Ți cântăm Ție pururea: Aliluia!

Icos 11:

  Primind, prin învierea Ta, razele strălucitoare ale darului, și prin această, că prin oglindă, duhovnicește văzând scularea Ta cea aducătoare de viață, ne închinăm cinstitei Tale cruci și slăviței învierii Tale, pe care o lăudăm și o slăvim, cântând așa:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai plecat cerul, primește și rugăciunea noastră, că un îndurător;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai adormit cu trupul că un muritor, omoară poftele noastre cele trupești;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce Te-ai dat cu totul pentru mântuirea noastră, da-ne și nouă cu totul a ne preda Ție;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce Te-ai suit la ceruri, că să pregătești locașuri celor ce Te iubesc pe Ține, așază-ne și pe noi în locașurile Tale;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui, numără-ne și pe noi cu oile cele de-a dreapta Ta;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 12:

  Darul Tău da-ni-l nouă, Iisuse, Cel ce pe toți ne-ai iubit, și primește rugăciunea noastră, că o pârgă, ce-Ți aducem Ție. Și depărtează de la sufletele noastre tot gândul cel viclean, că fără osânda să-Ți cântăm Ție: Aliluia!

Icos 12:

  Cântând preaslavita învierea Ta, Te slăvim pe Ține, o, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, și credem că dăruiești tuturor viață veșnică. Pentru această, întru această numită și sfânta zi, că frațîi unul pe altul să ne îmbrățișăm. Iar pe cei ce ne urăsc pe noi, să-i iertăm pentru învierea Ta. Deci cu o gură și cu o inima să cântăm unele că acestea:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce binecuvintezi pe cei ce Te binecuvîntează pe Ține, binecuvîntează și acum osteneală noastră cea după putere;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce sfințești pe cei ce nădăjduiesc întru Ține, sfințește și doririle și gândurile noastre;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce Te-ai făgăduit să fii cu cei credincioși până la sfârșitul veacului, fii neîncetat și cu noi păcătoșîi;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cuvântul cel Adevărat al Tatălui, curată cuvintele noastre cele nevrednice, că să Te lăudăm pe Ține;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Pastile cele mântuitoare, care duc de la moarte la viață, sălășluiește-ne în locașul Tău, luminându-ne haina sufletelor noastre;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 13: 

  O, Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai călcat cu moartea pe moarte și celor din morminte le-ai dăruit viață, primește că un miros de bună mireasma duhovnicească această puțînă rugăciune. Și dăruiește-ne nouă, celor ce suntem în mormântul nesimțirii, viață veșnică, că să-Ți cântăm Ție: Aliluia! 

(Acest codac se rostește de 3 ori 👆)

Icos 1:

  Îngerii, Învierea Ta, HRISTOASE MÂNTUITORULE, neîncetat o laudă în ceruri. Și pe noi, cei de pe pământ, învrednicește-ne cu inima curată a-Ți cânta Ție unele că acestea:

ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel nepătruns, Care luminezi pe toți credincioșîi, luminează-ne și pe noi cei ce trăim în întunericul necunoștinței;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți și la toate le dai viață, înviază-ne și pe noi, cei omorâți în păcate;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce Te-ai înălțat la cer și ai înălțat pe cei ce nădăjduiesc întru Ține, înalta-ne și pe noi, cei plecați spre pământ;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce șezi de-a dreapta Tatălui și părtași slavei Tale îi faci pe cei ce Te iubesc pe Ține, nu ne lipsi pe noi de slavă Ta;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce vei veni să judeci viii și morții, nu ne judecă pe noi după fărădelegile noastre, ci miluiește-ne după mare milă Ta;
ナ   Doamne IISUSE HRISTOASE, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

Condac 1:

  Apărătorul cel mare și Doamne, biruitorul morții celei veșnice, că cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea duhovnicească, cele de laudă aducem Ție, noi robii Tăi și zidirea Ta. Cel ce ai biruință asupra morții, de moartea păcatelor slobozește-ne pe noi, care grăim: Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!

❇

❇❇

❇❇❇

❇❇

❇