Rușinea pentru păcat aduce lărgirea inimii: Lecția lui Zaheu

   Fiecare act de spovedanie este o întâlnire cu Hristos, asemenea întâlnirii lui Zaheu. Devenim gazde ale harului divin, iar Domnul transformă inimile noastre, trecându-ne din îngustimea păcatului în nemărginirea iubirii Sale.

†

   Rușinea pentru păcat aduce lărgirea inimii

 

   Evanghelia ne oferă o lecție profundă prin întâlnirea lui Zaheu cu Hristos. Zaheu, un om de vază din Ierihon, mic de statură, dar mare în dorința de a-L vedea pe Domnul, a făcut un gest care aparent părea rușinos. Urcându-se într-un sicomor, a nesocotit părerea oamenilor din jur, disprețul lor și posibila batjocură. Însă, tocmai acest act de smerenie și curaj, această lepădare de sine pentru a-L căuta pe Hristos, l-a făcut remarcat de Domnul.

   În momentul acela, Zaheu a arătat o înrudire duhovnicească cu Hristos, Care Se îndrepta spre Ierusalim, spre crucea ocării, spre rușinea și suferința răscumpărătoare. Gestul lui prorocesc de a accepta rușinea pentru Hristos i-a deschis larg inima, iar Domnul nu doar că l-a privit, ci l-a chemat pe nume și i-a devenit Oaspete în casă. Această vizită dumnezeiască a adus pace, har și o transformare interioară profundă.

   Zaheu a primit „împătrit” lărgirea inimii. Acest cuvânt nu este întâmplător, ci ne amintește de dimensiunile Crucii lui Hristos: adâncimea, înălțimea, lungimea și lărgimea, care ne conduc spre nemărginirea iubirii divine. Prin rușinea de a-și recunoaște nevoia de Dumnezeu, Zaheu a intrat pe calea sfințeniei și a gustat din taina vieții dumnezeiești.

   Aceeași cale este deschisă pentru noi prin Taina Spovedaniei. Când ne mărturisim păcatele, acceptăm să purtăm rușinea ca o jertfă de smerenie înaintea lui Dumnezeu. Această rușine nu ne umilește, ci ne înalță, căci Domnul o primește ca pe un semn al credinței noastre. Este o chemare la lepădarea ego-ului, la sinceritate și curaj.

   Reînnoirea pe care o aduce Spovedania este direct proporțională cu adâncimea smereniei noastre. Atunci când ne recunoaștem goliciunea spirituală și suntem gata să răbdăm rușinea păcatelor în fața lui Dumnezeu, El ne îmbracă cu haina harului și ne lărgește inima, dându-ne puterea de a trăi în comuniune cu El.